Rusia își extinde rețeaua de baze pentru drone în apropierea flancului estic al NATO. România, în raza teoretică a noilor aparate Geran
Rusia a construit sau extins o rețea de baze pentru lansarea dronelor de atac cu rază lungă, unele dintre aceste facilități fiind amplasate suficient de aproape de flancul estic al NATO pentru ca noile aparate Geran să poată ajunge, teoretic, și pe teritoriul unor state membre ale Alianței.
O investigație publicată de The Telegraph pe 16 august, bazată pe imagini comerciale din satelit, documente și analiza companiei specializate DroneSec, a identificat cel puțin zece amplasamente și 59 de rampe sau șine de lansare noi în vestul Rusiei, în apropierea Ucrainei și Belarusului. Aproximativ 20 dintre acestea ar avea dimensiuni suficient de mari pentru noile drone cu propulsie reactivă Geran-4 și Geran-5.
Zeci de noi instalații pentru lansarea dronelor
O parte dintre centrele identificate au fost amenajate în baze militare sau pe aerodromuri existente, în timp ce altele au fost construite în zone rurale.
Imaginile din satelit arată o extindere importantă a infrastructurii folosite de Moscova pentru atacurile cu drone. Potrivit analizei publicate, șapte dintre cele zece amplasamente ar fi fost deja utilizate în operațiuni împotriva Ucrainei. Unele baze dispun și de capacități importante de depozitare, una dintre ele putând găzdui peste 1.000 de drone.
Scopul imediat al acestei infrastructuri pare să fie creșterea volumului și diversificarea direcțiilor atacurilor împotriva Ucrainei. Institute for the Study of War apreciază că noile amplasamente îi permit Rusiei să lanseze salve mai mari și să utilizeze drone mai rapide pentru lovituri asupra unor obiective aflate la distanțe mai mari.
Geran-5 ar putea avea o rază de aproximativ 1.000 de kilometri
În centrul preocupărilor se află noile variante Geran.
Potrivit informațiilor atribuite serviciului ucrainean de informații militare și citate de ISW, Geran-5 poate transporta un focos de aproximativ 90 de kilograme și ar avea o rază declarată de aproximativ 1.000 de kilometri. Pentru Geran-4, estimările prezentate în analiza privind noile baze indică o rază mai redusă, de aproximativ 450-850 de kilometri.
Propulsia reactivă le oferă acestor aparate viteze mai mari decât dronelor Shahed/Geran clasice cu motor cu elice, ceea ce poate complica misiunea sistemelor de apărare antiaeriană.
Extinderea bazelor nu demonstrează însă că Rusia pregătește în prezent un atac împotriva unui stat NATO. Analiza The Telegraph descrie infrastructura ca având capacitatea tehnică de a permite asemenea operațiuni în cazul unei confruntări mai largi, nu ca pe dovada existenței unui ordin de atac asupra Alianței.
România apare în raza teoretică a noilor drone
Hărțile realizate pe baza unei raze ipotetice de aproximativ 1.000 de kilometri indică faptul că mai multe state NATO ar putea fi atinse de drone lansate din anumite amplasamente rusești sau din teritoriile ucrainene ocupate.
Printre țările menționate se află Polonia, România, Bulgaria, Turcia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda, precum și zone din Ungaria, Slovacia și Grecia. Este vorba despre o evaluare de rază tehnică, nu despre informații care ar confirma existența unor ținte selectate în aceste state.
Pentru România, evoluția este relevantă inclusiv în contextul incidentelor aeriene produse în ultimii ani pe flancul estic. NATO a discutat în august 2026 încălcări recente ale spațiului aerian din România și Polonia și a anunțat că își consolidează apărarea aeriană și antirachetă de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
NATO își întărește apărarea împotriva dronelor
Alianța Nord-Atlantică a accelerat în 2026 investițiile în sisteme destinate detectării și neutralizării dronelor. NATO a anunțat în iulie investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capabilități anti-dronă pentru următorii cinci ani și extinderea programelor de pregătire a operatorilor.
Oficialii NATO au reiterat în septembrie că Alianța este pregătită să apere întregul teritoriu aliat, pe fondul incidentelor cu drone și al altor activități militare rusești în apropierea frontierelor NATO.
Noua infrastructură rusă arată, în primul rând, o creștere a capacității Moscovei de a desfășura atacuri masive și dispersate cu drone împotriva Ucrainei. În același timp, raza mai mare a noilor modele înseamnă că o parte mai extinsă a teritoriului NATO, inclusiv România, intră în raza lor tehnică de acțiune, motiv pentru care dezvoltarea acestor baze este urmărită atent de statele de pe flancul estic și de structurile militare ale Alianței.
