Un episod excepțional de puternic de El Niño se intensifică în Pacific și ar putea influența vremea la nivel mondial în lunile următoare. Specialiștii vorbesc despre posibilitatea unuia dintre cele mai puternice evenimente înregistrate vreodată, însă pentru Europa și România efectele sunt mult mai greu de anticipat. Primele prognoze pentru iarna 2026–2027 indică temperaturi peste normal în mare parte a continentului, fără a exclude însă episoade scurte de frig puternic, ninsori sau alte fenomene severe.
El Niño este deja bine instalat în Pacificul tropical și continuă să se intensifice. Organizația Meteorologică Mondială anunța, la începutul lunii septembrie, că există o probabilitate apropiată de 100% ca fenomenul să persiste inclusiv pe parcursul iernii 2026–2027.
Prognozele multimodel indică pentru perioada septembrie-noiembrie o anomalie medie a temperaturii apei în regiunea Niño 3.4 de aproximativ 3,6 grade Celsius, intensificarea urmând să atingă punctul maxim spre noiembrie-decembrie.
Și estimările NOAA sunt spectaculoase. Centrul american de Predicție Climatică indica o probabilitate de peste 90% pentru un El Niño foarte puternic în toamna și iarna 2026–2027. Pentru intervalul octombrie-decembrie, probabilitatea ca episodul să atingă o intensitate istorică, peste evenimentele observate anterior începând din 1950 conform indicatorului folosit de NOAA, era estimată la aproximativ 69%.
Cum poate influența El Niño vremea din Europa
El Niño apare atunci când apele din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial devin neobișnuit de calde, producând modificări importante în circulația atmosferei.
Efectele sunt foarte clare în anumite regiuni ale lumii, însă legătura cu vremea din Europa este mult mai complicată.
Pacificul se află la mii de kilometri distanță, iar influența asupra continentului european se produce indirect, prin modificarea circulației atmosferice, a curentului jet din zona Atlanticului și, în anumite situații, prin schimbări ale vortexului polar.
Studiile climatologice arată că evenimentele El Niño foarte puternice pot fi asociate cu modificări ale circulației atmosferice care, în anumite momente ale iernii, favorizează pătrunderea unor mase de aer foarte rece către anumite regiuni ale Europei.
Asta nu înseamnă însă că Europa va avea automat o iarnă extrem de rece.
Dimpotrivă, cele mai recente prognoze sezoniere Copernicus, publicate pe 10 septembrie 2026, indică pentru iarna europeană, în ansamblu, temperaturi peste mediile climatologice pe aproape întregul continent. În același timp, în mare parte din Europa este favorizat un sezon mai umed decât în mod obișnuit, cu excepții către extremitățile nordice și sudice ale continentului.
Ce se poate întâmpla în România în iarna 2026–2027
Pentru România, efectele unui El Niño puternic nu pot fi traduse printr-o regulă simplă de tipul „urmează o iarnă geroasă” sau „urmează o iarnă fără zăpadă”.
Țara noastră se află într-o regiune în care vremea de iarnă este influențată de mai mulți factori: circulația Atlanticului, masele de aer continental din estul Europei, situația din zona Mediteranei, poziția curentului jet și comportamentul vortexului polar.
Din acest motiv, un semnal provenit din Pacific poate fi amplificat sau, dimpotrivă, anulat de alți factori atmosferici.
Scenariul favorizat în prezent de prognozele sezoniere europene este cel al unei ierni mai calde decât media pe ansamblul celor trei luni.
Acest lucru nu exclude însă apariția unor intervale foarte reci.
O iarnă cu temperatură medie peste normal poate conține câteva zile sau chiar una-două săptămâni cu ger, viscol și ninsori abundente. Restul sezonului poate fi suficient de cald încât media finală să rămână ridicată.
Tocmai acesta este motivul pentru care specialiștii fac diferența între prognoza climatică pentru întregul sezon și prognoza meteorologică pentru o anumită săptămână.
Vortexul polar poate schimba radical vremea pentru câteva săptămâni
Unul dintre elementele urmărite cu atenție va fi vortexul polar.
În anumite ierni cu El Niño puternic, modificările produse în stratosferă au fost asociate cu slăbirea vortexului polar și cu schimbarea circulației atmosferice. Într-un asemenea scenariu, aerul arctic poate coborî mult spre sud, provocând episoade severe de frig în Europa.
Cercetările arată însă că legătura nu este automată și că variabilitatea internă a atmosferei rămâne foarte importantă.
Pentru România, localizarea unui astfel de episod nu poate fi stabilită în septembrie. Va deveni mult mai clară doar pe măsură ce iarna se apropie și modelele meteorologice vor putea analiza circulația atmosferică la intervale mai scurte.
Unde ar putea fi zăpadă din belșug în iarna 2026–2027
În privința zăpezii, incertitudinea este și mai mare.
O Europă mai caldă nu înseamnă automat o Europă fără zăpadă. În regiunile montane, combinația dintre precipitații abundente și temperaturi suficient de scăzute poate produce cantități importante de ninsoare.
Alpii, Carpații și zonele înalte din Scandinavia rămân regiunile cu cele mai mari șanse pentru acumulări consistente, însă distribuția zăpezii va depinde foarte mult de traseul sistemelor de joasă presiune și de momentele în care aerul rece va ajunge peste continent.
În România, zonele montane au în mod natural cele mai mari șanse la un strat consistent de zăpadă. La altitudini joase, însă, dacă scenariul unei ierni mai blânde se confirmă, este posibil ca episoadele cu zăpadă să alterneze mai des cu perioade de ploaie și temperaturi pozitive.
Pentru București, sudul, vestul sau estul țării este mult prea devreme pentru a spune dacă iarna va aduce cantități mari de zăpadă.
Un El Niño ieșit din comun nu înseamnă automat o iarnă extremă în România
Datele actuale confirmă că fenomenul din Pacific este unul excepțional și că se îndreaptă spre o intensitate foarte ridicată. Organizația Meteorologică Mondială avertizează că un El Niño atât de puternic poate modifica regimul temperaturilor și precipitațiilor în numeroase regiuni ale globului.
Pentru România, mesajul este însă mai nuanțat.
Primele prognoze favorizează o iarnă 2026–2027 mai caldă decât normal pe ansamblu, dar cu posibilitatea unor schimbări bruște și a unor episoade scurte de vreme severă.
