Ancheta în cazul Dianei Șoșoacă se extinde. Procurorii au separat alte șapte cauze penale
Parchetul General a dispus disjungerea a șapte cauze penale din dosarul în care Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a fost trimisă în judecată pentru lipsire de libertate în mod ilegal.
Potrivit documentelor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, noile investigații vor continua separat și vizează presupuse fapte de promovare a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, răspândirea unor idei fasciste, legionare sau antisemite, negarea ori minimalizarea Holocaustului și ultraj.
Șapte cauze vor fi cercetate separat
Procurorul de caz din cadrul Parchetului General a decis ca faptele identificate în timpul cercetărilor din dosarul principal să fie analizate în dosare distincte.
Disjungerea reprezintă o măsură procedurală prin care anchetele sunt separate pentru a putea fi cercetate individual. Aceasta nu presupune stabilirea vinovăției persoanelor vizate.
Printre posibilele infracțiuni analizate se numără promovarea publică a unor persoane condamnate pentru crime de război, răspândirea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, promovarea antisemitismului, contestarea Holocaustului și ultrajul.
Comunicat publicat pe site-ul SOS România, analizat de procurori
Prima cauză disjunsă are legătură cu un comunicat publicat pe 19 februarie 2024 pe site-ul oficial al partidului SOS România și semnat de Diana Șoșoacă în calitate de președintă a formațiunii.
Anchetatorii verifică dacă prin acel mesaj ar fi fost promovat cultul lui Radu Gyr, condamnat în anul 1945 în procesul cunoscut drept „lotul ziariștilor”.
Cercetările privesc și posibila promovare publică a unor idei sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Declarații despre comunitatea evreiască și Holocaust
Alte două cauze au la bază declarații făcute de Diana Șoșoacă în luna mai 2024, pe Facebook și în Parlament, cu ocazia Zilei Independenței Statului Israel.
Într-unul dintre dosare, procurorii vor analiza dacă afirmațiile respective pot fi încadrate la promovarea publică a unor idei sau doctrine antisemite.
Separat, aceleași declarații sunt cercetate și din perspectiva infracțiunii de negare, contestare, aprobare, justificare sau minimalizare evidentă a Holocaustului din România și a efectelor sale.
Afirmațiile făcute după decizia CCR, cercetate separat
O altă investigație vizează declarațiile publicate în mediul online pe 5 și 6 octombrie 2024, după decizia Curții Constituționale privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale.
Procurorii verifică dacă afirmațiile respective ar putea reprezenta promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război ori răspândirea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe.
O cauză distinctă privește declarații făcute pe 30 noiembrie 2024, în județul Ilfov, și distribuite ulterior pe internet. Anchetatorii vor să stabilească dacă prin acestea au fost promovate persoane condamnate pentru crime de război sau idei asociate Mișcării Legionare.
Dosar pentru presupuse amenințări la adresa unor polițiști
Una dintre cauzele separate vizează infracțiunea de ultraj.
Potrivit procurorilor, investigația are legătură cu un incident din 15 decembrie 2024, când Diana Șoșoacă ar fi amenințat polițiști din cadrul Secției 6 Poliție București, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Incidentul s-ar fi produs în momentul în care polițiștii îi înmânau o sancțiune contravențională.
Discursul din Parlamentul European, verificat de anchetatori
Ultima dintre cele șapte cauze disjunse are la bază o intervenție susținută de Diana Șoșoacă în Parlamentul European, pe 11 februarie 2025.
Potrivit documentelor judiciare, procurorii analizează afirmațiile prin care europarlamentara le-ar fi recomandat colegilor să se inspire din politica externă a lui Nicolae Ceaușescu și ar fi susținut că fostul lider comunist nu a fost egalat de nimeni.
Anchetatorii verifică dacă aceste declarații pot fi încadrate la promovarea publică a cultului unei persoane condamnate pentru genocid.
Ce înseamnă disjungerea celor șapte cauze
Avocații consultați în legătură cu acest caz subliniază că separarea investigațiilor nu reprezintă nici condamnare, nici clasare. Cercetările vor continua în fiecare dosar, iar procurorii vor decide ulterior dacă există suficiente probe pentru trimiterea în judecată.
Avocatul Nelu Tașcă a explicat că nici măcar trimiterea în judecată nu înlătură prezumția de nevinovăție, vinovăția putând fi stabilită numai printr-o hotărâre definitivă.
În situația în care mai multe dosare ar ajunge în instanță și s-ar pronunța condamnări definitive, ar putea deveni aplicabile regulile referitoare la concursul de infracțiuni și contopirea pedepselor.
Avocatul Adrian Briscan a precizat că existența mai multor cauze ar putea avea consecințe juridice importante. De exemplu, dacă într-un dosar ar fi pronunțată o pedeapsă cu suspendare, iar ulterior ar apărea o altă condamnare definitivă, instanța ar putea analiza revocarea suspendării.
Aceste scenarii rămân însă ipotetice și depind exclusiv de soluțiile definitive ale instanțelor.
Acuzațiile din dosarul trimis Înaltei Curți
În dosarul principal, procurorii susțin că, pe 10 decembrie 2021, Diana Șoșoacă și un alt inculpat ar fi lipsit de libertate patru persoane care veniseră la cabinetul său de avocatură din București pentru realizarea unui interviu.
Este vorba despre trei persoane vătămate și un martor. Potrivit rechizitoriului, acestora nu li s-ar fi permis să părăsească încăperea.
Anchetatorii susțin, de asemenea, că al doilea inculpat ar fi agresat una dintre persoanele prezente, pe care ar fi lovit-o și i-ar fi smuls masca de protecție.
Procurorii afirmă că împiedicarea plecării echipei de presă ar fi fost determinată de nemulțumirea Dianei Șoșoacă față de întrebările adresate și nu de existența unor suspiciuni că jurnaliștii ar fi comis infracțiuni.
Cum a început ancheta
Dosarul are la bază un incident petrecut în decembrie 2021, în timpul unui interviu acordat unei echipe a postului italian RAI Uno, din care făcea parte jurnalista Lucia Goracci.
Conform informațiilor comunicate de Poliția Română, după întreruperea interviului, membrii echipei ar fi încercat să plece, însă ușa ar fi fost închisă și aceștia nu ar mai fi putut părăsi încăperea până la sosirea polițiștilor.
În timpul intervenției, fostul soț al Dianei Șoșoacă ar fi agresat un polițist și pe jurnalista italiană, care a depus ulterior o plângere penală.
Diana Șoșoacă a susținut, la rândul său, că ea ar fi fost victima unei agresiuni și a formulat plângeri împotriva jurnaliștilor. Verificările efectuate de autorități nu ar fi confirmat acuzațiile potrivit cărora aceștia ar fi sustras documente sau ar fi deținut droguri.
Imunitatea parlamentară a fost ridicată
După mai mulți ani de cercetări, Parchetul General a dispus trimiterea în judecată a Dianei Șoșoacă pentru patru presupuse fapte de lipsire de libertate în mod ilegal.
La 28 aprilie 2026, Parlamentul European a aprobat cererea autorităților române privind ridicarea imunității europarlamentarei, permițând continuarea procedurilor judiciare.
Diana Șoșoacă a respins acuzațiile și a susținut că dosarele reprezintă o formă de persecuție politică.
Ridicarea imunității, deschiderea unor investigații și trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție.
