O situație delicată, cu potențial de scandal public, a fost semnalată în contextul unei operațiuni de evacuare umanitară pregătite pentru cetățeni români aflați în Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor difuzate de România TV, Irinei Ponta, fiica fostului premier Victor Ponta, în vârstă de 17 ani, i-ar fi fost refuzată îmbarcarea într-un zbor special destinat minorilor neînsoțiți, care urma să decoleze din Oman spre București.
Conform acelorași relatări, aeronava ar fi avut un indicativ specific operațiunilor de acest tip – „repatriere minori fără însoțitori” – iar plecarea era programată pentru dimineața următoare, în jurul orei 05:00, din Oman. În paralel, se vorbește despre un traseu logistic în care persoanele vizate de evacuare ar fi fost transportate cu autocare din zona Dubai către punctul de îmbarcare din Oman, în condiții de securitate sporite, având în vedere contextul regional.
Punctul cel mai controversat al poveștii este legat de o presupusă intervenție la nivel înalt. România TV susține că ministra de Externe, Oana Țoiu, ar fi intervenit personal, telefonic, pentru ca Irina Ponta să nu fie inclusă în această procedură de evacuare, iar adolescenta ar fi fost coborâtă din autocar înainte ca grupul să ajungă la aeroport. Motivația invocată în relatare este una explozivă: ideea că prezența fiicei unui fost premier într-un zbor destinat minorilor neînsoțiți ar fi putut genera discuții publice și ar fi „afectat imaginea” decidenților implicați.
În același material este redată și o declarație atribuită purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, care explică faptul că există „în pregătire” o operațiune de evacuare umanitară, cu prioritate pentru persoane cu nevoi medicale urgente, iar zborul din Oman ar fi urmat să includă atât copii, cât și adulți cu probleme medicale. În această versiune, Irina Ponta s-ar fi aflat inițial în grupul de minori, însă ar fi fost scoasă din convoi, rămânând în zona consulatului.
Deocamdată, din informațiile publice reiese că operațiunea era încă în faza de organizare și că detaliile finale – listă de pasageri, criterii de selecție, condiții de îmbarcare – urmau să fie comunicate ulterior. Tocmai această zonă „în lucru” alimentează disputa: dacă era vorba despre un zbor dedicat strict minorilor neînsoțiți, criteriile ar fi trebuit să fie transparente și unitare; dacă era o evacuare mixtă (minori și cazuri medicale), atunci rămâne de clarificat pe ce bază ar fi fost exclusă o persoană deja inclusă în convoi.
Cazul a stârnit reacții pentru că atinge simultan trei teme sensibile: modul în care statul gestionează evacuările în situații de criză, percepția de tratament preferențial sau, dimpotrivă, de excludere motivată politic, și presiunea de imagine care apare când pe listă se află nume cu greutate publică. În lipsa unor clarificări oficiale detaliate (calendarul exact al operațiunii, criteriile de eligibilitate, cine a decis lista finală și de ce), povestea rămâne, în spațiul public, la nivelul acuzațiilor și al informațiilor „pe surse”, iar tensiunea crește pe măsură ce apar noi relatări.