Ce se dă de pomană de Sfinții Constantin și Elena în 2025. Sărbătoarea pică într-o zi de post cu dezlegare la pește
În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește cu mare cinste pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, cei care au pus bazele creștinismului în Imperiul Roman și au susținut răspândirea credinței.
Această sărbătoare este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, fiind considerată una dintre cele mai importante zile sfinte ale lunii mai. În 2025, sărbătoarea cade într-o zi de miercuri, zi care, în mod obișnuit, este de post. Cu toate acestea, Biserica acordă dezlegare la pește, dat fiind rangul înalt al sărbătorii.
Ce se oferă de pomană pe 21 mai
Credincioșii care doresc să ofere de pomană în această zi sunt încurajați să respecte rânduiala bisericească. Astfel, se pot împărți mâncăruri de post, dar și preparate pe bază de pește, în acord cu dezlegarea specifică acestei zile.
În plus față de alimente, este o tradiție ca icoanele Sfinților Constantin și Elena, cruciulițele, lumânările, candelele, florile și obiectele de cult să fie oferite spre pomenirea celor adormiți sau ca gest de milostenie.
Obiceiuri populare și semnificații profunde
În tradiția populară, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor, fiind asociată cu păsările de pădure, despre care se crede că în această zi își învață puii să zboare.
Pentru mulți agricultori, ziua de 21 mai este una în care nu se lucrează, pentru a evita pagubele aduse de păsările cerului. În unele regiuni, este considerată ultima zi potrivită pentru semănatul porumbului, ovăzului și meiului, deoarece se spune că ceea ce se seamănă după această dată „se usucă și nu rodește”.
Viticultorii țin și ei această zi cu strictețe, pentru a fi feriți de invazia graurilor care le pot distruge recoltele.
Tot în această zi, păstorii hotărăsc cine va fi baciul turmei, unde vor fi amplasate stânele și cine le va păzi în perioada pășunatului.
În unele zone din țară, oamenii aprind focuri mari în curte sau în fața casei, ca simbol al protecției împotriva duhurilor rele. Femeile tămâiază gospodăria și stropesc cu agheasmă, un obicei menit să alunge energiile negative și să aducă binecuvântare asupra casei.
Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena
În această zi de sărbătoare, mulți credincioși rostesc o rugăciune specială către cei doi mari sfinți, considerați ocrotitori ai bisericilor, familiilor și celor aflați în nevoi:
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.”
(sursa: doxologia.ro)
Un moment de reflecție, milostenie și recunoștință
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena nu este doar un moment de comemorare istorică și religioasă, ci și o ocazie pentru acte de generozitate și împăcare sufletească. Prin pomenile oferite, prin rugăciune și prin respectarea tradițiilor, credincioșii onorează amintirea celor dragi și cinstesc modelul de credință lăsat de cei doi sfinți împărați.
