Moscova reacționează după preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova de către România. Un oficial al Ministerului rus de Externe lansează acuzații la adresa Bucureștiului și susține că infrastructura portuară ar putea fi utilizată inclusiv în contextul sprijinului acordat Ucrainei.
Declarațiile îi aparțin lui Iuri Pilipson, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, care a abordat într-un interviu acordat presei ruse relația dintre România și Republica Moldova.
Oficialul rus a vorbit atât despre Portul Giurgiulești, cât și despre discuțiile referitoare la o eventuală unire a României cu Republica Moldova.
Moscova acuză România de presiuni asupra Republicii Moldova
Iuri Pilipson susține că intensificarea discuțiilor publice despre o eventuală unire ar face parte dintr-o campanie menită să influențeze opinia publică din Republica Moldova.
Reprezentantul MAE rus afirmă că majoritatea cetățenilor moldoveni nu ar dori renunțarea la identitatea națională și la independența statului.
În argumentarea poziției sale, Pilipson a făcut referire la datele ultimului recensământ, afirmând că 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și 8% români.
Oficialul rus a prezentat aceste cifre drept un argument împotriva ideii că sprijinul pentru unirea celor două state ar fi majoritar în Republica Moldova.
Declarațiile trebuie însă privite în contextul poziției oficiale a Moscovei și al tensiunilor geopolitice din regiune.
Portul Giurgiulești, în centrul declarațiilor Moscovei
Un alt subiect important abordat de reprezentantul Ministerului rus de Externe a fost Portul Internațional Liber Giurgiulești.
Infrastructura are o importanță strategică pentru Republica Moldova, fiind principala sa ieșire comercială la Dunăre și având un rol important în transportul mărfurilor.
Pilipson a făcut referire la achiziționarea operatorului portului și la declarațiile venite din România privind potențialul pe care Giurgiulești îl poate avea inclusiv în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Potrivit oficialului rus, acest lucru ar ridica semne de întrebare pentru Moscova.
El a acuzat România că este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic Ucrainei și a sugerat că infrastructura de la Giurgiulești ar putea căpăta o importanță suplimentară în transporturile către statul vecin.
Afirmațiile reprezintă poziția oficialului rus și nu constituie, prin ele însele, o dovadă că portul este utilizat pentru transporturi militare către Ucraina.
Acuzații directe venite de la Moscova
Reprezentantul diplomației ruse a susținut că achiziția operatorului portului a fost prezentată la București inclusiv din perspectiva unei apropieri economice între România și Republica Moldova.
Totodată, acesta a criticat implicarea României în susținerea Ucrainei și a pus sub semnul întrebării modul în care Portul Giurgiulești ar putea fi utilizat în viitor.
Declarațiile vin într-un context regional sensibil, în care România și Republica Moldova și-au consolidat relațiile economice și politice, în timp ce Bucureștiul continuă să sprijine Ucraina în urma invaziei declanșate de Rusia.
Portul Giurgiulești are o poziție deosebită deoarece oferă Republicii Moldova acces la Dunăre și, implicit, la rutele comerciale internaționale.
În acest context, orice schimbare privind administrarea sau dezvoltarea infrastructurii portuare atrage atenția actorilor regionali.
Relația România–Republica Moldova, din nou criticată de Rusia
Nu este pentru prima dată când Moscova critică apropierea dintre București și Chișinău. De această dată, Iuri Pilipson a legat două teme sensibile: viitorul Portului Giurgiulești și dezbaterea privind o eventuală unire a României cu Republica Moldova.
Mesajul transmis de oficialul rus indică faptul că Moscova urmărește cu atenție evoluțiile din jurul infrastructurii strategice din Republica Moldova, mai ales în contextul conflictului din Ucraina.
Deocamdată, declarațiile lui Pilipson reprezintă acuzații și interpretări formulate de partea rusă. Eventuala utilizare a Portului Giurgiulești pentru reconstrucția Ucrainei nu trebuie confundată automat cu folosirea acestuia pentru transporturi militare.
