28 de ani fără Mariana Drăghicescu – Privighetoarea Banatului care a rămas în inimile românilor
Pe 3 aprilie se împlinesc 28 de ani de la dispariția uneia dintre cele mai iubite și apreciate interprete de muzică populară din Banat – Mariana Drăghicescu, supranumită „Privighetoarea Banatului”. Vocea sa caldă și inconfundabilă a lăsat o amprentă profundă în folclorul românesc, iar moștenirea artistică pe care a lăsat-o continuă să emoționeze generații întregi.
Născută pe 18 septembrie 1952 în satul Bogâltin, comuna Cornereva, județul Caraș-Severin, Mariana Drăghicescu și-a dedicat întreaga viață promovării autentice a muzicii populare românești. Și-a început drumul artistic în rândul amatorilor, ca solistă a Casei de Cultură din Băile Herculane, iar apoi a devenit artistă profesionistă, evoluând alături de Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș și, ulterior, în cadrul Ansamblului „Banatul” din Timișoara. A colaborat și cu alte ansambluri renumite, precum „Doina Timișului”, dar și cu diverse orchestre de muzică populară din țară.
Talentul și rafinamentul interpretării sale au fost recunoscute de mari personalități ale folclorului românesc: Ionel Budișteanu, Gheorghe Zamfir, George Vancu, Gelu Stan și Lucia Boleanțu. Fiecare apariție scenică era o veritabilă sărbătoare a sufletului românesc, iar costumele sale populare, realizate cu migală de bunica și sora sa, Icoana, completau perfect autenticitatea mesajului artistic.
Din păcate, destinul i-a fost frânt prematur, în anul 1997, la doar 45 de ani, lăsând în urmă un gol imens în muzica populară românească. În semn de omagiu, în 1998 a fost înființată Asociația Culturală „Mariana Drăghicescu”, care organizează anual un festival-concurs la Timișoara, iar din 2009, un eveniment similar are loc și în satul său natal, Cornereva-Bogâltin, pentru a menține vie amintirea sa.
Primul său succes înregistrat a fost doina „Duce-m-aș și m-aș tot duce / La măicuța mea la cruce”, difuzată în 1972 la Radio Timișoara. Deși piesa a devenit imediat un șlagăr, a fost temporar interzisă din cauza cuvântului „cruce”, considerat sensibil în acea perioadă. Cu toate acestea, artista a continuat să înregistreze zeci de piese pentru posturile de radio din Timișoara și București, oferind publicului comori muzicale care dăinuie și astăzi.
Casa de discuri Electrecord a intuit potențialul uriaș al Marianei Drăghicescu, producând un impresionant portofoliu discografic: nouă discuri, două casete audio și, postum, două CD-uri cu un total de 105 piese. Printre cele mai cunoscute titluri ale albumelor se numără:
- Mamă cu inimă bună
- Jos în vale la livezi
- Cernă, Cernă apă lină
- Cântă inimă și spune
- Cine-o zis la cântec frate
- Mândră-i hora satului
- Câte stele-s în Banat
Maestrul Gelu Stan spunea despre ea: „Mariana Drăghicescu rămâne, prin cântecele sale, una dintre cele mai valoroase interprete de muzică populară din România. A fost un exemplu pentru toți cei care urmează această vocație, cu un simț extraordinar al alegerii repertoriului.”
Astăzi, la 28 de ani de la plecarea sa, cântecele Marianei Drăghicescu continuă să răsune în casele și sufletele românilor. Festivalurile dedicate memoriei sale, discurile păstrate cu grijă, dar mai ales amintirea unei voci unice, mențin vie prezența uneia dintre cele mai remarcabile artiste din Banat. Privighetoarea Banatului nu a fost doar o interpretă, ci un simbol al sensibilității și demnității folclorului românesc.
