Fostul premier Theodor Stolojan, fost lider al PNL, a declarat joi, în cadrul emisiunii „Interviurile Adevărul”, că România plătește acum prețul unor politici pe care le consideră iresponsabile, aplicate în ultimii ani. El a abordat subiecte precum bugetul pentru 2026, scumpirea rapidă a carburanților din ultimele săptămâni și provocările cu care se confruntă actualul premier, Ilie Bolojan.
Stolojan a atras atenția că una dintre cele mai mari probleme ale României este refinanțarea datoriei publice, iar anul 2026 va reprezenta un moment critic din acest punct de vedere. Potrivit acestuia, țara nu mai are prea multe opțiuni, în condițiile în care se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.
El a explicat că, după pandemie și perioada de redresare economică, România a ajuns acum să suporte efectele deciziilor luate în plan intern, la care se adaugă și instabilitatea generată de conflictul cu Iranul. În opinia sa, acest context extern amplifică incertitudinea și face și mai dificilă adoptarea unor măsuri ferme de reducere a deficitului.
Fostul premier a criticat și modul în care este construit bugetul pentru anul viitor, considerând ridicol nivelul sumelor alocate doar pentru plata dobânzilor. El a subliniat că, dacă în 2024 România plătea 35 de miliarde de lei pentru dobânzi, în 2025 suma a ajuns la 50 de miliarde, iar pentru 2026 este estimată la 60,8 miliarde de lei, adică aproape 13 miliarde de dolari.
Reforma salarizării, testul cel mai greu pentru stat
Theodor Stolojan consideră că reforma salarizării unitare va fi cea mai dificilă schimbare pe care statul român va trebui să o gestioneze. În opinia sa, problema nu ține doar de bani, ci mai ales de stabilirea unor raporturi echilibrate între diferitele categorii profesionale.
El a explicat că nu este deloc simplu să se stabilească proporțiile corecte între salariile magistraților și cele ale profesorilor, între militari și medici, între polițiști și angajații din muzee. Tocmai de aceea, această reformă riscă să devină una dintre cele mai sensibile teme pentru guvernare.
Totodată, Stolojan a amintit și de promisiunile vechi privind reducerea evaziunii fiscale, arătând că, în trecut, în construcția bugetară apăreau sume uriașe estimate din combaterea evaziunii, în timp ce acum autoritățile se luptă pentru încasări mult mai mici.
Scumpirea carburanților și cum ar trebui reacționeze statul
Referindu-se la majorarea prețului motorinei, fostul premier a susținut că soluția nu este protejarea generalizată a populației, ci adaptarea economiei la noile realități și sprijinirea strictă a persoanelor vulnerabile.
El a făcut trimitere la marile șocuri petroliere din anii 1972 și 1978, explicând că acele crize au determinat economiile lumii să se restructureze. În timp ce regimul Ceaușescu a mizat atunci pe dezvoltarea procesării țițeiului, statele occidentale s-au orientat mai mult spre servicii și spre reducerea consumului de combustibil.
În prezent, Stolojan a remarcat că prețul barilului de petrol a urcat la 111 dolari, față de aproximativ 80 de dolari înainte de război, și a avertizat că nimeni nu știe cu exactitate dacă, după încheierea conflictului, piața va reveni la vechile niveluri sau dacă noul prag de preț va rămâne în jurul valorii de 100 de dolari.
Problemele din energie și investițiile ratate
Fostul lider liberal a criticat și modul în care România a gestionat o parte din investițiile din energie. El a arătat că țara noastră are printre cele mai mari prețuri la energie din Europa și a pus acest lucru și pe seama unor decizii incomplete sau greșite.
Potrivit lui Stolojan, a fost o eroare faptul că s-a permis instalarea de panouri fotovoltaice din fonduri europene fără ca acest proces să fie dublat și de investiții serioase în capacități de stocare. În lipsa acestora, sistemul energetic rămâne vulnerabil și dezechilibrat.
El a adus în discuție și amânarea reabilitării reactorului 1, despre care spune că era programată pentru acest an, dar pare să fie întârziată, semn că lucrurile nu merg în direcția bună.
De asemenea, Theodor Stolojan a oferit ca exemplu negativ proiectul Romgaz de la Iernut, început în 2016, privind transformarea centralei de pe cărbune pe gaze. În contrast, el a menționat cazul termocentralei de la Brazi, începută în 2019 și finalizată în 2022, care produce deja energie în sistem. În opinia sa, cele două exemple arată clar diferența dintre un proiect gestionat eficient și unul întârziat în mod nejustificat.
Un sistem de sprijin care nu vede corect realitatea
Stolojan a criticat și lipsa unui sistem integrat capabil să identifice cu adevărat persoanele care au nevoie de ajutor din partea statului. El a explicat că există situații în care o gospodărie poate declara venituri mici, dar, în realitate, să beneficieze și de alte surse consistente de bani.
În acest context, fostul premier a atras atenția că sprijinul de stat ar trebui direcționat mult mai atent, astfel încât să ajungă la cei vulnerabili și nu să fie acordat generalizat, inclusiv unor persoane care își permit un nivel de trai ridicat. El a remarcat și contrastul dintre nemulțumirile unor șoferi legate de scumpirea motorinei și faptul că unii dintre aceștia dețin mașini de lux.
Primarii, fondurile și relația cu Ilie Bolojan
Theodor Stolojan a comentat și tensiunile dintre primari și actualul premier Ilie Bolojan. În opinia sa, Bolojan nu poate fi impresionat de simple nemulțumiri venite din teritoriu, tocmai pentru că el însuși a fost primar și cunoaște foarte bine mecanismele administrației locale.
Fostul premier a explicat că o sursă majoră de conflict este legată de resursele financiare. Potrivit lui, Bolojan le-a transmis primarilor că, deși au fost majorate anumite impozite locale, guvernul nu le mai poate aloca aceleași resurse ca în trecut.
Nemulțumirea edililor vine și din diferența dintre fondurile europene și programele naționale precum Anghel Saligny. Dacă în cazul acestui program condițiile erau mult mai lejere, accesarea fondurilor europene presupune proceduri mult mai stricte, documentații complexe și numeroase declarații.
Reducerea accizelor, o soluție periculoasă
În ceea ce privește discuțiile despre reducerea accizelor la carburanți, Theodor Stolojan a avertizat că o astfel de decizie ar putea pune presiune suplimentară pe finanțele statului. El consideră că România nu își permite măsuri populiste într-un moment în care deficitul bugetar trebuie redus și în care cheltuielile cu dobânzile cresc accelerat.
În opinia sa, statul ar trebui să își folosească resursele în mod țintit, pentru a proteja categoriile vulnerabile și pentru a păstra stabilitatea financiară. Fostul premier a concluzionat că România ar fi avut astăzi o marjă de manevră mai mare dacă deficitul bugetar ar fi fost menținut, în anii anteriori, la un nivel sustenabil, în jur de 3%.