La vârsta de 73 de ani, Traian Băsescu privește înapoi asupra unei vieți dedicate atât carierei maritime, cât și politicii românești, recunoscând momentele de succes, dar și deciziile pe care le regretă. Născut la 4 noiembrie 1951 în localitatea Basarabi din județul Constanța, Băsescu a crescut într-o familie dedicată serviciului militar, iar părinții săi s-au cunoscut în 1949, când tatăl său a fost repartizat la Regimentul 18 de Tancuri din Basarabi. Anul acesta, fostul președinte își va sărbători ziua de naștere în cercul familiei, rememorând parcursul unei vieți presărate cu provocări și realizări.
### Primii pași în carieră: de la Academia Navală la comanda petrolierului Biruința
Drumul profesional al lui Traian Băsescu a început la Facultatea de Navigație din cadrul Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța, pe care a absolvit-o în 1976. Aceasta i-a deschis calea către o carieră de succes în industria maritimă, ajungând să fie bursier al cursurilor avansate de management în industria transportului maritim, organizate de Academia Navală Norvegiană. În 1995, Băsescu a absolvit aceste cursuri ca șef de promoție, ceea ce i-a consolidat reputația și l-a pregătit pentru provocările care aveau să urmeze.
În perioada 1981-1987, a ocupat funcția de comandant de navă în flota comercială a Republicii Socialiste România (RSR), iar între 1984 și 1987 a fost comandantul petrolierului „Biruința”, una dintre cele mai importante nave ale flotei comerciale românești. În 1987, a devenit membru al reprezentanței Navrom la Anvers, unde a dobândit o experiență internațională esențială pentru viitoarea sa carieră politică.
### Debutul în politică și ascensiunea rapidă
Revoluția din 1989 a marcat o schimbare decisivă pentru Traian Băsescu, oferindu-i șansa de a intra în politică. În cadrul primului guvern democratic de după Revoluție, Guvernul Petre Roman, Băsescu a ocupat funcția de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, iar din 1989 până în 1990 a fost numit director general al Inspectoratului pentru Navigație Civilă în Ministerul Transporturilor. Această perioadă a fost un moment de cotitură în cariera sa, deschizându-i calea către o carieră politică influentă.
În alegerile legislative din 1992, Băsescu a fost ales deputat de Vaslui din partea Frontului Salvării Naționale (FSN), între 1992 și 1996 ocupând funcția de vicepreședinte al Comisiei de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților. În 1996, Băsescu s-a alăturat campaniei prezidențiale a lui Petre Roman, candidatul Partidului Democrat, și a ocupat rolul de director coordonator al campaniei. După această experiență, a fost numit din nou ministru al Transporturilor în guvernul condus de Victor Ciorbea, păstrând această funcție și în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu.
### Anii de la Cotroceni: decizii controversate și regrete
Mandatele sale ca președinte al României, între 2004 și 2014, au fost marcate de numeroase reforme, dar și de controverse și decizii care au lăsat urme adânci în peisajul politic românesc. Una dintre deciziile cele mai discutate și ulterior regretate de Traian Băsescu a fost numirea Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului General și, ulterior, a Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În 2006, la doar 33 de ani, Kovesi a fost numită de Băsescu în fruntea Parchetului General, fiind reconfirmată în această funcție în 2009, în ciuda unui aviz consultativ negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Regretul său față de aceste numiri a devenit evident în 2018, când Băsescu a declarat public că puterea excesivă a DNA a avut consecințe grave asupra clasei politice și a societății. „Am greșit, nu am luat în considerare faptul că puterea îți ia mințile, e la fel de periculoasă ca și corupția”, mărturisea Băsescu. El recunoaște că, din dorința de a combate corupția, a sprijinit prea mult o instituție care ulterior avea să își extindă puterea într-un mod care a influențat negativ scena politică.
„Puterea nu trebuie exercitată discreționar, ci cu fermitate și respectând legea”, a subliniat fostul președinte. În opinia sa, puterea poate deveni la fel de periculoasă ca și corupția, iar liderii trebuie să fie conștienți de riscurile care vin odată cu exercitarea autorității. Acest aspect este poate una dintre cele mai mari lecții pe care Traian Băsescu le-a învățat de-a lungul carierei sale.
### Regretul personal și lecțiile puterii
Băsescu a explicat că sentimentul de „putere” poate transforma chiar și cele mai bune intenții în acțiuni greșite. În timpul mandatului său, Băsescu a simțit pe propria piele tentația puterii, și abia după ce a părăsit Palatul Cotroceni a înțeles pe deplin efectele acesteia. În discursul său, el subliniază că liderii trebuie să își stăpânească dorința de a controla totul și că este esențial să existe un echilibru între fermitate și respectarea legii. Această reflecție este o mărturisire rară a fostului președinte, care a înțeles, poate prea târziu, importanța limitării puterii și a modului în care ea poate influența negativ viața celor din jur.
„Binomul va mai rezista cât timp va mai fi acest tandem Kovesi-Lazăr”, spunea el în 2018, referindu-se la perioada în care DNA și alte instituții bugetare au început să își extindă puterea și influența asupra clasei politice. Băsescu avertiza că liderii viitori trebuie să fie atenți la numiri și să construiască un sistem de control care să prevină aceste abuzuri de putere.
### Reflecțiile unui fost președinte la 73 de ani
Astăzi, la 73 de ani, Traian Băsescu își petrece timpul alături de familie, iar aniversările sunt momente de reflecție pentru fostul președinte. Deși a avut parte de multe realizări în cariera sa politică, Băsescu nu ezită să își recunoască greșelile și să vorbească deschis despre regretele sale. „Am greșit”, declară el, referindu-se la modul în care a gestionat unele numiri și la rolul pe care l-a avut în consolidarea puterii DNA.
Experiența sa este una complexă, marcată de decizii curajoase, dar și de momente de ezitare și regrete. Băsescu înțelege acum că unele acțiuni au avut consecințe pe care nu le-a prevăzut, iar faptul că recunoaște acest lucru îl face un exemplu de maturitate politică. Pentru generațiile viitoare de lideri, Băsescu speră că lecția puterii exercitate cu responsabilitate va rămâne una de bază.
Fostul președinte este conștient de impactul pe care deciziile sale l-au avut asupra României și asupra clasei politice și speră că următorii lideri vor învăța din greșelile sale. Privind în urmă, el își acceptă cu demnitate trecutul și își recunoaște vulnerabilitățile.