### Noua Lege a Pensiilor: Echitate și Stabilitate în Sistemul de Pensii
Recenta reformă a sistemului de pensii din România, elaborată în colaborare cu experți ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, are ca principal obiectiv eliminarea inechităților existente și aducerea stabilității necesare în acest domeniu crucial pentru milioane de cetățeni. Această inițiativă vine ca răspuns la cerințele Uniunii Europene, iar nerespectarea acestora ar fi pus în pericol accesul la fondurile semnificative alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
### Contextul și Necesitatea Reformei
Sistemul de pensii din România a fost mult timp marcat de inechități și dezechilibre, cu diferențe semnificative între pensiile persoanelor pensionate în diferite perioade. Această situație a generat nemulțumiri și a necesitat o intervenție urgentă pentru a crea un sistem mai echitabil și mai sustenabil pe termen lung. Colaborarea cu experți internaționali a fost esențială pentru a asigura că reforma va respecta standardele europene și va contribui la stabilitatea economică și socială a țării.
### Implementarea Reformei și Impactul Imediat
Chiar și cu implementarea noii reforme, echilibrul total nu va fi atins imediat. Conform formulei de recalculare, aproximativ 1,3 milioane de pensii ar trebui, teoretic, să scadă. Totuși, reprezentanții Casei de Pensii și ai Ministerului Muncii au asigurat că acest lucru nu se va întâmpla. În loc de scăderi, ajustările vor fi realizate astfel încât să asigure o creștere progresivă a pensiilor, fără a afecta negativ beneficiarii.
### Beneficiarii Principali ai Reformei
Cei mai avantajați de recalcularea care va avea loc începând cu 1 septembrie 2024 vor fi românii pensionați înainte de anul 2011. Aceștia vor beneficia de cele mai mari creșteri ale pensiilor, veniturile lor putându-se chiar dubla dacă au muncit mai mult de 25 de ani. Această măsură vine ca o recunoaștere a contribuției lor de lungă durată la sistemul de pensii și ca o încercare de a corecta inechitățile din trecut.
### Indicele de Corecție: Evoluție și Schimbări
Un aspect esențial în această reformă este eliminarea indicelui de corecție. Acest indice a fost introdus prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, articolul 170, și a fost aplicat tuturor pensiilor. În primul an, acesta a fost de 1,12, crescând la 1,17 în 2012 și 2013, pentru ca apoi să scadă în anii următori, ajungând chiar la 1,07 în 2014. În 2019, indicele a fost de 1,20, iar din 2020, a crescut la 1,41. În noua lege a pensiilor, acest indice nu mai este prezent, ceea ce înseamnă că recalcularea pensiilor se va face pe baza altor criterii, mai favorabile pentru cei pensionați înainte de 2011.
### Detalii Privind Stagiul de Cotizare
Pentru stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani, noua lege prevede acordarea unui număr de puncte de stabilitate, astfel:
– **0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani.** De exemplu, între 25 și 30 de ani se acordă 2,5 puncte.
– **0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani.** De exemplu, între 30 și 35 de ani se acordă 3,75 puncte.
– **1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.**
Aceste puncte suplimentare vor contribui semnificativ la creșterea pensiilor, în special pentru cei care au avut o carieră lungă și constantă de contribuții.
### Previziunile și Așteptările Viitoare
Recent, Daniel Baciu, șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), a făcut o serie de previziuni optimiste cu privire la impactul acestei reforme. Potrivit lui, noua lege va aduce o mai mare echitate și va reduce disparitățile dintre pensii, contribuind astfel la stabilitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.
### Concluzie
Noua lege a pensiilor reprezintă un pas important către un sistem de pensii mai echitabil și mai stabil în România. Colaborarea cu experți internaționali și respectarea cerințelor UE au fost cruciale pentru a asigura succesul acestei reforme. Deși echilibrul total nu va fi atins imediat, măsurile introduse vor aduce beneficii semnificative pentru milioane de pensionari, în special pentru cei care s-au retras din activitate înainte de 2011. Această reformă este un exemplu de cum poate fi îmbunătățit un sistem public vital prin politici bine gândite și implementate cu grijă.