O schimbare importantă ar putea afecta sistemul pensiilor private din România. Autoritatea de Supraveghere Financiară a lansat un proiect de normă care a stârnit deja numeroase controverse în industria financiară, deoarece modifică regulile privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private.
Noua reglementare vizează modul în care este calculat riscul, introduce dividendele de încasat în categoria activelor și stabilește ponderi noi pentru mai multe tipuri de instrumente financiare. În plus, administratorii fondurilor de pensii private primesc un termen clar din partea autorităților: cel mult 90 de zile calendaristice pentru a corecta eventualele abateri față de gradul de risc declarat în prospect.
Schimbare importantă pentru pensiile private din România
Proiectul publicat de ASF modifică actuala Normă nr. 11/2011 și propune noi reguli de evaluare pentru activele fondurilor de pensii private. Potrivit documentului, acțiunile tranzacționate pe piețele reglementate din România, Uniunea Europeană și Spațiul Economic European ar urma să aibă o pondere de 30% în evaluarea riscului.
În același timp, fondurile monetare ar urma să fie evaluate cu o pondere de 75%, fondurile de obligațiuni cu 50%, iar alte categorii de fonduri și ETF-uri cu 25%.
Aceste modificări au provocat rapid reacții în mediul financiar, mai ales pentru că noua formulă de calcul poate conduce la interpretări considerate neobișnuite de unii specialiști. Una dintre principalele critici este că, prin aceste ponderi, acțiunile individuale ar putea ajunge să fie tratate ca având un risc mai redus decât unele fonduri diversificate sau instrumente considerate, în mod tradițional, mai prudente.
Consultantul George Moț a criticat public proiectul ASF, susținând că noua abordare poate transmite ideea că acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile sau decât fondurile de investiții, lucru care, în opinia sa, contrazice principiile clasice ale managementului riscului.
„Acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile și fondurile de investiții. Dacă această afirmație ar apărea într-un examen de finanțe sau într-un curs de management al riscului, probabil ar fi considerată greșită. Cu toate acestea, o modificare propusă de ASF pentru fondurile de pensii ajunge exact la această concluzie”, a afirmat George Moț.
Critici dure la adresa proiectului ASF
George Moț susține că un fond diversificat sau o obligațiune de stat oferă, în mod normal, un nivel mai ridicat de siguranță decât acțiunea unei singure companii. Din acest motiv, consultantul consideră că proiectul nu rezolvă problema de fond, ci încearcă să schimbe modul de interpretare a riscului prin redefinirea unor categorii.
În opinia sa, soluția propusă de ASF poate crea confuzie și poate intra în contradicție cu regulile de prudență folosite la nivel internațional în evaluarea investițiilor.
„Este normal ca o acțiune individuală să fie considerată mai sigură decât un fond de investiții diversificat? Sau decât anumite categorii de obligațiuni? În opinia mea, problema este reală. Soluția propusă însă nu rezolvă cauza, ci încearcă să ocolească regulile de management al riscului prin redefinirea lor”, a transmis consultantul.
Acesta a mai precizat că, în calitate de autor al metodologiei de calcul al gradului de risc pentru fondurile de pensii, consideră că există variante mai logice și mai ușor de justificat decât tratarea acțiunilor ca fiind mai sigure decât obligațiunile sau fondurile de investiții.
Proiectul ASF rămâne un subiect sensibil, mai ales pentru că fondurile de pensii private administrează economiile a milioane de români. Orice schimbare privind evaluarea riscului, structura investițiilor și modul în care sunt calculate activele poate avea un impact important asupra pieței și asupra încrederii participanților în sistem.
În perioada următoare, dezbaterea dintre autorități, administratori și specialiștii din domeniul financiar ar putea continua, în condițiile în care miza este una majoră: modul în care sunt protejați și investiți banii românilor care contribuie la pensiile private.
