O hotărâre imensă a fost luată. Se referă la pensii👀. Bolojan a acționat decisiv, acum este oficial

Premierul Ilie Bolojan a făcut, în luna martie 2026, precizări importante referitoare la proiectul care urma să schimbe regulile privind cumulul pensiei cu salariul în instituțiile publice. Măsura viza în special persoanele care beneficiază de pensii speciale și care, după pensionare, aleg să se reangajeze în sectorul de stat.

Ilie Bolojan anunța, duminică, 15 martie 2026, că proiectul de lege obținuse avizele necesare și urma să ajungă în Guvern. Una dintre cele mai importante prevederi discutate era posibilitatea ca o persoană cu pensie specială să continue să primească și salariu de la stat, dar numai în condițiile în care renunță la 85% din valoarea pensiei pe perioada respectivă.

Premierul a subliniat însă că situația pensionarilor care beneficiază de pensii contributive este diferită.

Bolojan: Regula de 85% vizează pensiile speciale

Potrivit explicațiilor oferite de șeful Guvernului, o persoană care a lucrat perioada necesară, a îndeplinit condițiile legale de vechime și primește o pensie bazată pe contribuțiile achitate de-a lungul carierei nu ar urma să fie tratată în același mod.

Accentul era pus asupra beneficiarilor de pensii speciale care s-au pensionat la vârste relativ reduse, iar ulterior s-au reangajat în sectorul public, ajungând astfel să primească simultan pensia și salariul plătit din fonduri publice.

Ilie Bolojan a explicat că proiectul urmărea să corecteze această situație, în special în contextul reducerilor de personal pregătite pentru administrația publică.

Premierul vorbea despre cel puțin 15.000 de angajați aflați într-o astfel de situație și atrăgea atenția că administrația urma să treacă printr-un proces de reducere a personalului cu aproximativ 10%.

În opinia sa, nu ar fi echitabil ca un angajat care nu dispune de alte venituri să își piardă postul, în timp ce o persoană pensionată anticipat sau la o vârstă redusă continuă să ocupe un loc în sistemul public și să încaseze simultan pensie și salariu.

Pensionarea la 49-52 de ani, o altă problemă ridicată de premier

Ilie Bolojan a insistat și asupra vârstei de pensionare pentru anumite categorii profesionale.

Premierul a atras atenția că există sectoare în care oamenii pot ieși la pensie în jurul vârstelor de 49, 50 sau 52 de ani, iar acest fenomen creează probleme atât pentru sistemul de pensii, cât și pentru instituțiile care trebuie să îi înlocuiască.

În viziunea sa, pensionarea la asemenea vârste ar trebui să rămână posibilă numai în situații excepționale, bine justificate.

Problema nu este doar una legată de echitate între diferitele categorii de pensionari, ci și de capacitatea statului de a susține financiar sistemul pe termen lung.

Pe măsură ce tot mai mulți angajați din anumite generații ajung la pensie, numărul persoanelor active care contribuie la sistem devine esențial.

Probleme în ordine publică și siguranță națională

Premierul a dat ca exemple domeniile ordinii publice și siguranței naționale, unde un număr important de angajați au beneficiat de posibilitatea pensionării mai devreme.

Plecarea unui număr mare de persoane cu experiență din aceste sisteme generează și o altă problemă: instituțiile trebuie să găsească suficient de rapid oameni care să îi înlocuiască.

Dacă vârsta de pensionare rămâne scăzută pentru anumite categorii, iar generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase, dezechilibrul poate deveni tot mai greu de gestionat.

Din acest motiv, Ilie Bolojan considera necesară o modificare graduală a regulilor, astfel încât oamenii să rămână mai mult timp în activitate.

Ce s-ar întâmpla cu pensionarii care au pensii contributive

Una dintre cele mai importante precizări făcute de premier se referea la pensionarii obișnuiți.

Reducerea de 85% despre care vorbea Ilie Bolojan nu era prezentată ca o măsură generală aplicabilă tuturor românilor care cumulează pensia cu salariul.

Premierul a diferențiat explicit pensiile speciale de cele contributive.

Astfel, o persoană care și-a încheiat cariera după îndeplinirea condițiilor normale de pensionare și primește o pensie calculată pe baza contribuțiilor plătite nu era inclusă automat în categoria pentru care se propunea renunțarea la 85% din pensie.

Măsura discutată avea în centru situațiile în care beneficiarii unor pensii speciale se pensionează la vârste reduse și apoi revin aproape imediat într-o funcție plătită tot din bugetul public.

Schimbările, legate și de reforma administrației

Discuția despre cumulul pensiei cu salariul nu era una izolată. Ea făcea parte dintr-un plan mai amplu privind reducerea cheltuielilor statului și reorganizarea administrației publice.

Ilie Bolojan vorbea despre necesitatea unei reduceri de aproximativ 10% a personalului din administrație și susținea că, într-un asemenea proces, situația persoanelor care primesc deja o pensie trebuie analizată diferit de cea a salariaților pentru care venitul din muncă reprezintă singura sursă financiară.

Premierul lega aceste măsuri și de situația economică, avertizând că sistemul public de pensii trebuie să rămână sustenabil pe termen lung.

Prin urmare, anunțul privind renunțarea la 85% din pensie nu trebuie interpretat ca o tăiere generală a pensiilor și nici ca o măsură care îi vizează automat pe toți pensionarii angajați.

În forma prezentată de Ilie Bolojan la acel moment, regula se referea în primul rând la beneficiarii pensiilor speciale care doreau să rămână sau să revină într-un post salarizat în sectorul public. Pentru pensionarii cu pensii contributive obținute după îndeplinirea condițiilor normale de vechime, premierul preciza că situația este diferită.