Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a admis public că forma inițială a reglementării privind neplata primei zile de concediu medical a fost una deficitară, întrucât nu a inclus încă de la început toate excepțiile necesare. Oficialul a recunoscut că anumite situații particulare au fost omise și a subliniat că legislația nu trebuie tratată ca un text rigid, imuabil, ci ca un instrument care poate și trebuie corectat atunci când realitatea o impune. În același timp, Rogobete a apărat ferm măsurile introduse pentru combaterea abuzurilor, susținând că acestea au generat economii semnificative la bugetul sănătății.
Asumarea greșelii și clarificarea poziției
Ministrul a declarat că își asumă eroarea de formulare și a explicat că lipsa nuanțării inițiale a creat confuzii și nemulțumiri în spațiul public.
„Am greșit pentru că nu am nuanțat-o din prima și pentru că nu am ținut cont de anumite particularități. Îmi asum întotdeauna erorile. Vreau să subliniez însă că orice pachet legislativ este perfectibil. O lege nu înseamnă că reprezintă Tablele lui Moise, care să nu mai poată fi modificată”, a afirmat ministrul într-o intervenție la TVR Info.
Declarațiile sale au venit în contextul dezbaterilor aprinse generate de schimbările aduse regimului concediilor medicale, modificări care au stârnit reacții puternice atât din partea angajaților, cât și a sindicatelor și a specialiștilor din domeniul sănătății.
De ce au fost necesare modificările
Rogobete a explicat că decizia inițială trebuie privită în contextul unui fenomen vechi, identificat chiar la începutul mandatului său. Potrivit acestuia, sistemul se confrunta de ani de zile cu un număr foarte mare de concedii medicale scurte, acordate în mod repetat în jurul zilelor libere legale sau al sărbătorilor.
Ministrul a descris un tipar clar: creșteri bruște ale concediilor medicale de una-două zile înainte de weekenduri sau între sărbători, urmate de reveniri rapide la un nivel normal imediat după. În opinia sa, lipsa controalelor și tolerarea acestor practici au dus la acumularea unor costuri uriașe pentru sistemul public de sănătate.
Controale și rezultate concrete
Pentru a corecta aceste derapaje, Ministerul Sănătății a dispus zeci de controale în perioada iulie–decembrie și a operat mai multe ajustări legislative. Rogobete a susținut că efectele s-au văzut rapid: în premieră, înaintea unor sărbători importante, precum Sfânta Maria sau sărbătorile din toamnă, nu au mai fost înregistrate acele creșteri exponențiale ale concediilor medicale.
Oficialul a afirmat că, în lipsa acestor intervenții, sistemul ajunsese să aloce resurse considerabile pentru situații nejustificate, în detrimentul pacienților care au nevoie reală de tratamente și îngrijiri medicale. El a folosit o formulare dură pentru a sublinia gravitatea problemei, arătând că banii cheltuiți pe concedii fictive erau luați, în fapt, de la bolnavii din spitale.
Economii la buget și pașii următori
Potrivit ministrului, reducerea concediilor medicale nejustificate a generat o economie de aproximativ 120 de milioane de lei pe lună. Aceste fonduri, spune el, pot fi redirecționate către medicamente, tratamente moderne și investiții în infrastructura sanitară.
În final, Alexandru Rogobete a dat asigurări că legislația privind concediile medicale va fi ajustată în continuare acolo unde apar disfuncționalități. Scopul declarat rămâne protejarea pacienților reali și a sistemului de sănătate, nu sancționarea celor care se află, în mod legitim, în situații medicale dificile.
