În fiecare an, în primele zile ale primăverii, românii celebrează Mărțișorul, o tradiție străveche plină de simbolism și semnificații. Această sărbătoare marchează tranziția de la iarnă la primăvară, aducând speranță și optimism pentru viitor.
Mărțișorul este recunoscut la nivel mondial și a fost înscris în patrimoniul UNESCO. La 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat includerea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul)” în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, într-un dosar multinațional coordonat de România, în colaborare cu Republica Moldova, Macedonia și Bulgaria.
Originea și istoria
Originea Mărțișorului se pierde în negura timpului, fiind o tradiție transmisă din generație în generație de mii de ani. Mulți etnologi susțin că termenul derivă din latină, de la „Martius”, luna lui Marte – zeul roman al războiului și al agriculturii – marcând începutul primăverii. Documentată încă de la începutul secolului XX, tradiția, cunoscută și sub denumirile de Mărțișug sau Marț, nu este doar un obicei românesc, ci se regăsește și printre bulgari și albanezi. În fiecare primăvară, țăranii păstrează acest obicei ca pe un simbol protector împotriva bolilor și nenorocirilor, marcând un nou început plin de bucurie.
Diverse legende și tradiții explică originea Mărțișorului. Se spune că obiceiul datează din vremea dacilor și tracilor, pentru care acesta simboliza puritatea și reînnoirea, fiind considerat un talisman cu puteri solare purificatoare, purtat până când copacii înfloresc.
Simbolismul Mărțișorului
Mărțișorul este un simbol complex, ce îmbină mesaje de optimism, fertilitate și protecție. Tradițional, acesta constă dintr-un șnur bicolor, alb și roșu, uneori împletit sau însoțit de mici obiecte – trifoi, flori, clopoței sau porumbei – reprezentând renașterea naturii. Culoarea albă semnifică sfârșitul iernii, puritatea și lumina, în timp ce roșul evocă soarele, energia și pasiunea, simbolizând ciclul continuu al vieții.
Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea Mărțișorului este însoțită de numeroase tradiții. Femeile poartă mărțișoare la piept sau la încheietura mâinilor, iar bărbații le oferă ca gest de respect și apreciere. În România, obiceiul începe odată cu răsăritul soarelui pe 1 martie, deși modalitatea de purtare poate varia în funcție de zonele locale.
- În Ardeal, mărțișoarele sunt agățate la uși, ferestre sau chiar la coarnele animalelor domestice pentru a alunga spiritele rele.
- În Oradea, se crede că apa de ploaie consumată în această zi aduce sănătate și frumusețe.
- În Dobrogea, mărțișoarele se poartă până la sosirea cocorilor, moment în care sunt aruncate în aer pentru a aduce o fericire „înaripată”.
- În Banat, fetele se spală cu zăpadă sau apă de pe frunze de căpșuni, sperând să fie iubite și să aibă noroc în căsătorie.
- În Moldova și dincolo de Prut, fetele oferă mărțișoare băieților pe 1 martie, iar pe 8 martie, bărbații întorc gestul.
- În alte regiuni, mărțișorul se poartă pe tot parcursul lunii martie, iar la final este prins în ramurile unui pom fructifer sau pe gard, ca un ritual pentru sporirea recoltei și protecția împotriva spiritelor rele.
Semnele primăverii, precum cântecul cucului sau înflorirea trandafirilor și cireșilor, marchează tradițional perioada de purtare a mărțișorului, subliniind diversitatea obiceiurilor în funcție de regiune.
Legende și mituri
Legenda Babei Dochia este una dintre cele mai cunoscute povești legate de Mărțișor. Fiecare femeie își alege o zi între 1 și 9 martie, în funcție de tradiția legată de Dochia, care a urcat cu oile pe munte timp de 9 zile și 9 nopți și, potrivit legendei, a murit înghețată. Vremea din ziua alegerii se crede că influențează starea de spirit a doamnelor: fie vor fi senine, fie supărate.
Alte legende spun că Soarele s-a transformat sub forma unei fete frumoase, răpită de un zmeu, iar după ce un tânăr curajos a învins răul și a eliberat-o, ea s-a întors pe cer, aducând bucuria primăverii. Un alt mit din Moldova relatează cum, în prima zi a lunii martie, Primăvara a protejat un ghiocel de frig, rănindu-se la deget și lăsând o picătură de sânge care a făcut floarea să învie, simbolizând astfel victoria primăverii asupra iernii.
Evoluția Mărțișorului
Între sfârșitul secolului al XIX-lea și mijlocul secolului al XX-lea, mărțișoarele erau realizate din materiale variate – lână, bumbac, cânepă, in și mătase – și prezentau culori și modele diferite în funcție de regiune. În județele Mehedinți și în comunitățile aromâne, mărțișoarele erau alb-negru, în Vâlcea și Brăila predominau combinațiile de negru cu roșu, iar în Vrancea se folosea albastru cu roșu. În sudul Ardealului, mai precis în Brașov, se foloseau fire de mătase roșii, albe, albastre și galbene. În anumite interpretări, șnurul bicolor era înfrumusețat cu ciucuri reprezentând o siluetă masculină și una feminină, iar în unele zone mărțișoarele erau tricolore (roșu, alb și verde sau roșu, alb și negru).
Inițial, mărțișoarele aveau rolul de amuletă, protejând purtătorul de influențele malefice în perioada de tranziție spre primăvară, aducând sănătate, frumusețe și noroc. Cu timpul, semnificația s-a extins, devenind purtătorul unor mesaje afective și simbolice, fiind realizat acum dintr-o varietate de materiale, de la cele naturale la cele sintetice.
Cum se poartă Mărțișorul astăzi?
Mărțișorul tradițional păstrează forma unui șnur împletit din fire de mătase alb și roșu și este purtat la piept, de obicei pe partea stângă, simbolizând dorința de împlinire a tuturor viselor la începutul primăverii. În ultimii ani, această tradiție a fost și adaptată mediului digital, mărțișoarele fiind transmise și sub formă de imagini, videoclipuri sau animații pe rețelele de socializare.
Continuitatea sărbătorii
De-a lungul timpului, tradiția Mărțișorului a evoluat și s-a adaptat la schimbările culturale și sociale, rămânând un element esențial al identității culturale românești, apreciat la nivel internațional. Din 2018, rolul identitar al Mărțișorului a fost intensificat prin evenimente muzeale, ateliere în școli și activități dedicate promovării tradițiilor specifice, desfășurate în perioada 1-8 martie.
În concluzie, Mărțișorul reprezintă mult mai mult decât un simplu obiect decorativ sau un obicei ancestral. Este simbolul ciclului vieții, al speranței și al renașterii, un element care unește oamenii și îi inspiră să privească cu optimism către viitor.
