Teheranul a transmis un avertisment dur Regatului Unit, susținând că orice sprijin oferit Statelor Unite prin punerea la dispoziție a bazelor militare britanice va fi considerat o formă de „participare la agresiune”. În același timp, oficialii iranieni au subliniat că își rezervă dreptul de a răspunde pentru apărarea suveranității și independenței țării.
Potrivit mesajului transmis de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, atacurile și operațiunile desfășurate cu sprijin logistic din partea unor state terțe nu pot fi separate de responsabilitatea politică și militară a acestora. Oficialul iranian a afirmat că decizia Londrei de a permite folosirea unor baze britanice de către SUA va rămâne consemnată drept un act de implicare directă în conflict.
Reacția Guvernului britanic a venit rapid. Un purtător de cuvânt al premierului Keir Starmer a declarat că Marea Britanie nu a participat la atacurile inițiale și că nu dorește să fie atrasă într-un război de amploare. Londra a precizat că a permis utilizarea bazelor doar în scopuri defensive și limitate, ca răspuns la ceea ce a numit agresiunea continuă a Iranului, insistând că această abordare este menită să reducă riscurile și să mențină deschisă calea diplomației.
Totuși, tensiunile nu se opresc la nivelul relației dintre Teheran și Londra. Iranul a transmis avertismente similare și altor state europene, inclusiv României. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pe 16 martie că, dacă România ar pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala, în viziunea Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului.
Mesaje asemănătoare au fost semnalate și în cazul altor aliați europeni ai SUA, într-o încercare evidentă a Teheranului de a descuraja orice sprijin logistic sau militar pentru operațiunile americane. În acest context, presiunea diplomatică exercitată de Iran asupra Europei pare să facă parte dintr-o strategie mai amplă de izolare a acțiunilor Washingtonului în regiune.