Ion Iliescu, Petre Roman și alți foști lideri ai statului român, trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Secția Parchetelor Militare, a anunțat oficial trimiterea în judecată a unor figuri centrale ale puterii de stat din perioada post-revoluționară, în legătură cu evenimentele violente cunoscute sub numele de „Mineriada din iunie 1990”. Printre inculpați se numără fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, consilierul guvernamental Adrian Sârbu, liderul sindical Miron Cozma și alți ofițeri superiori din structurile de ordine ale statului. Aceștia sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni împotriva umanității, în conformitate cu articolul 439 din Codul Penal.
O acțiune coordonată a statului împotriva propriilor cetățeni
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, între 13 și 15 iunie 1990, autoritățile de la cel mai înalt nivel al statului român au orchestrat o intervenție brutală împotriva populației civile, în special împotriva manifestanților din Piața Universității din București. Scopul declarat al intervenției a fost restabilirea ordinii publice, însă anchetatorii susțin că în realitate a fost vorba despre o operațiune represivă premeditată, menită să anihileze opoziția față de noua conducere instalată după Revoluția din 1989.
În documentele procurorilor se menționează că această acțiune a fost rezultatul unei decizii colective, asumate de către liderii statului de atunci, cu sprijinul instituțiilor de forță – Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații – precum și cu implicarea directă a peste 10.000 de mineri și muncitori aduși în Capitală.
Consecințe dramatice: morți, răniți și mii de rețineri abuzive
Intervenția brutală a autorităților asupra protestatarilor a avut un bilanț tragic: patru persoane au fost ucise, două femei au fost violate, peste 1.300 de oameni au suferit leziuni fizice și psihice, iar peste 1.200 de persoane au fost reținute în mod abuziv și ilegal, fără bază legală sau mandat judiciar.
Cine sunt inculpații și ce poziții dețineau
Potrivit Parchetului ICCJ, printre inculpați se numără:
- Ion Iliescu, la acea vreme președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
- Petre Roman, prim-ministru al Guvernului Provizoriu;
- Gelu Voican-Voiculescu, viceprim-ministru;
- Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informații;
- Adrian Sârbu, consilier al premierului;
- Miron Cozma, liderul sindicatului minerilor din Valea Jiului;
- gl. (r) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne;
- col. (r) Petre Peter, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele.
Toți aceștia sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru faptele comise sub diferite forme prevăzute de lege, în special în raport cu numărul mare de victime secundare – mii de cetățeni afectați fizic, psihic sau prin lipsire ilegală de libertate.
Contextul manifestațiilor din Piața Universității
Protestele din Piața Universității au început pe 22 aprilie 1990, ca reacție la modul în care a fost organizat scrutinul electoral și la menținerea în fruntea statului a unor personaje considerate compromise, cu legături evidente cu vechiul regim comunist. Manifestanții cereau eliminarea foștilor activiști de partid din conducerea statului, instaurarea unei televiziuni independente, organizarea unor alegeri corecte și transparente, precum și deschiderea spre valorile democratice ale lumii occidentale.
Pe fondul acestor revendicări, autoritățile au etichetat protestele ca fiind periculoase pentru democrație și stabilitate. Procurorii arată că prin intermediul unei propagande publice manipulatoare și agresive, conducerea de atunci a indus ideea că protestatarii ar reprezenta o amenințare la adresa ordinii și a democrației incipiente din România post-decembristă.
Această campanie de dezinformare a servit ca pretext pentru declanșarea unei acțiuni de forță, desfășurate în mod abuziv împotriva populației civile, acțiune care s-a concretizat în intervenția violentă din 13-15 iunie 1990.
Rolul minerilor și structurilor de forță
Un element esențial în desfășurarea acțiunii represive l-a constituit aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală. Sub conducerea lui Miron Cozma, aceștia au fost transportați cu trenuri speciale și dirijați în mod organizat în zonele sensibile ale orașului, unde au acționat violent, în paralel cu forțele de ordine. Ancheta indică faptul că aceste grupuri de mineri nu au acționat spontan, ci în baza unor directive primite de la autoritățile centrale, într-un plan concertat de represiune.
Mai mult decât atât, s-a constatat că și militari, ofițeri de informații și funcționari ai Ministerului de Interne au participat la acțiune, uneori în afara cadrului legal, ceea ce confirmă amploarea și caracterul organizat al intervenției.
Anularea probelor anterioare anului 2017 și reluarea anchetei
Procurorii menționează că actualul rechizitoriu se bazează strict pe probele administrate după data de 4 iunie 2021, dată la care dosarul a fost restituit Parchetului în urma parcurgerii procedurii de cameră preliminară. Toate probele obținute anterior anului 2017 au fost anulate, iar actele de urmărire penală efectuate până atunci au fost declarate nule. Prin urmare, acuzațiile formulate în prezent sunt rezultatul unei noi anchete, desfășurate cu respectarea normelor procesuale actuale.
Dosarul a fost înaintat spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să soluționeze cauze de asemenea complexitate și gravitate.