Este luna mărțișorului, iar martie nu s-ar putea imagina fără tradiționalul șnur alb-roșu. Ieri, toate drumurile au condus spre piețe și târguri unde mărțișoarele au fost din belșug, oferind opțiuni pentru toate gusturile și bugetele – de la variantele clasice până la creații din sticlă, ceramică sau mărgele. Târgul era atât de aglomerat încât era imposibil să arunci un ac, iar alegerea darului s-a asemănat cu un maraton.
„Am adus niște mărțișoare mai speciale, lucrate manual din mărgele ceramice, perle, paiete și cristale. Prețurile variază de la 110 lei pentru broșele mai mici, până la 190 lei pentru cea pe care o port eu”, ne povestește o producătoare.
Un alt model inedit este reprezentat de un mărțișor sub forma unei plante, care poate fi purtată la gât sau ulterior plantată într-un ghiveci, având prețul de 40 de lei. „Cele mai vândute sunt cele cu mesaje precum ‘bunica’, ‘super buni’, ‘mama’ sau ‘super mami’. Pentru copii, avem modele cu pisicuțe, sirene, fundițe sau inimioare, la 30 de lei pentru orice variantă”, adaugă Alina, producătoare de mărțișoare. Chiar și ploaia nu a reușit să-i oprească pe clienți la târgurile în aer liber, iar unii au optat pentru un mărțișor dulce: „Este compus din macarons – roșu, din căpșunică – și alb, din lămâie”, explică Iulian, reprezentantul unei cofetării.
În Bucovina, conform tradiției, femeile aduc vestul primăverii oferind mărțișoare bărbaților. „Este un simbol, o amuletă care protejează și oferă un sentiment de siguranță, dar și o ocazie de a reuni comunitatea, acționând ca un veritabil liant social”, explică etnologul Călin Bîrleanu.
Ieri, polițiștii au oprit chiar și șoferițele din trafic, îndrumându-le pentru a primi simbolul primăverii. Tradiția mărțișorului datează de sute de ani, iar cercetările arheologice au descoperit amulete asemănătoare mărțișoarelor de acum peste 8.000 de ani.
