Mănăstirea din România unde icoanele „plâng” an de an atrage mii de credincioși. Minune divină sau explicație științifică?
Un colț liniștit din județul Cluj devine, în fiecare an, punctul central al unui fenomen care continuă să stârnească emoție, fascinație și controverse. Este vorba despre Mănăstirea Nicula, un important loc de pelerinaj pentru credincioșii ortodocși, unde mai multe icoane, în special cea a Maicii Domnului, par să „plângă” în preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului (15 august).
Lacrimile care adună zeci de mii de pelerini
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată pe lemn, este venerată de mii de pelerini care sosesc anual la Nicula, convinși că rugăciunile în fața acestei icoane pot aduce alinare, vindecare și împlinirea dorințelor. În fiecare an, în jurul aceleiași perioade, pe chipul pictat al Fecioarei apar picături care par să se prelingă asemenea lacrimilor, dând naștere unei experiențe profund emoționante pentru cei prezenți.
Fenomenul, deși documentat de-a lungul anilor, rămâne fără o explicație universal acceptată. În timp ce unii vorbesc despre o manifestare divină, alții invocă factori fizici: variații de temperatură, umiditate, reacții chimice ale vopselelor folosite în pictură sau influența lumânărilor aprinse din apropierea icoanei.
Miracol sau efect natural?
Fenomenul a fost analizat în repetate rânduri de teologi, jurnaliști și cercetători, însă concluziile diferă. Credincioșii sunt convinși că icoana „plânge” în semn de durere pentru păcatele lumii, pe când vocile sceptice susțin că „lacrimile” sunt, de fapt, condens sau uleiuri rezultate din reacția lemnului pictat la schimbările de mediu.
În sprijinul ipotezei tehnice, în anul 2024 a circulat online un videoclip în care un pastor afirma că astfel de efecte pot fi reconstituite cu ajutorul unei telecomenzi și a unui senzor termic. Afirmațiile, deși controversate, au alimentat discuțiile în jurul fenomenului de la Nicula.
Un loc încărcat de har și mister
Indiferent de explicațiile propuse, un lucru este sigur: Mănăstirea Nicula rămâne un simbol al credinței și al speranței pentru zeci de mii de români. Pe 15 august, credincioșii vin din toate colțurile țării, unii parcurgând pe jos zeci de kilometri, pentru a se ruga în fața icoanei făcătoare de minuni.
Pentru unii, lacrimile icoanei sunt dovada iubirii divine. Pentru alții, un fenomen natural. Însă pentru toți cei care ajung la Nicula, experiența trăită acolo este una profundă, spirituală, și imposibil de uitat.