Instanța Supremă a decis arestarea preventivă a lui Horațiu Potra și a altor 18 persoane din cercul lui Călin Georgescu. După finalizarea ședinței de judecată, unii dintre aceștia au fost arestați în cursul nopții, iar doi au fost plasați sub arest la domiciliu. Însă figurile centrale ale rețelei lipsesc din sala de judecată: Horațiu Potra, împreună cu fiul său, Dorian, și nepotul, Alexandru, ar fi părăsit țara și s-ar afla în Dubai, înainte ca autoritățile mascați să îi prindă. În cazul în care nu se vor prezenta voluntar în România pentru a se preda, autoritățile vor solicita emiterea unui mandat internațional de arestare și extrădare.
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Poliției Române, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis mandate de arestare pentru Horațiu Potra, fiul său și nepotul său, în contextul acuzațiilor de tentativă la comiterea unor fapte împotriva ordinii constituționale, încălcarea regimului armelor și munițiilor, precum și nerespectarea regimului materiilor explozive. Conform datelor, „la data de 28.02.2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a emis mandatul de arestare preventivă cu nr.1U, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea infracțiunilor menționate”.
După o ședință de aproape 10 ore, instanța a admis cererea procurorilor, rezultând în arestarea preventivă a a 19 persoane, inclusiv liderii rețelei de mercenari, care, conform informațiilor, se află în afara țării. Dacă Horațiu Potra și apropiații săi nu se vor întoarce de bunăvoie pentru a se preda, autoritățile române vor apela la Interpol și la alte mecanisme internaționale pentru a le asigura aducerea în țară.
Procurorii susțin că Horațiu Potra și grupul său de mercenari intenționau să se infiltreze în protestele declanșate imediat după anularea alegerilor, cu scopul de a provoca haos. Se spune că planul ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri secrete de la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.
Cu toate acestea, avocații lui Potra contestă decizia instanței. Christiana Mondea, avocata acestuia, explică: “S-a creat un fir narativ, s-a presupus că s-au întâlnit la fermă și au complotat, iar ulterior s-au grupat pentru a merge la protest, întrucât s-a transmis mesajul de a participa. Această explicație ar fi determinat prezența mai multor persoane în direcția Bucureștiului.”
Pe lângă cele 19 mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile, instanța a dispus și plasarea sub arest la domiciliu a a doi inculpați, în vârstă de 18 și 20 de ani, care, potrivit autorităților, ar fi fost convinsa să se alăture grupării de către prietenii fiului lui Horațiu Potra. Audierile au durat două zile, iar surse din anchetă menționează că Horațiu Potra a insistat ca toți locotenenții săi să fie reprezentați de același avocat, astfel încât să fie informat despre declarațiile fiecăruia.
Coordonatorii rețelei au lipsit din fața instanței, fiind raportați ca fiind plecați în Dubai. Din această locație, liderul mercenarilor ar fi transmis mesajul: “Decât o moarte în legalitate, mai bine o viață în ilegalitate.”
Aceasta este a doua apariție a grupării Potra în fața procurorilor. În decembrie anul trecut, se susținea că și ei erau pregătiți să instige haosul în România după anularea alegerilor prezidențiale, iar probele prezentate de judecători, inclusiv expertiza arsenalului de luptă descoperit în urma perchezițiilor, sugerează un plan cu tentă teroristă.
În ceea ce privește finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, procurorii afirmă că gruparea Potra ar fi fost motorul acestei campanii. Se presupune că, încă din luna mai – cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale – candidatul independent și liderul mercenarilor discutau un plan pentru a-l instala pe Georgescu la Cotroceni. Datele din dosar indică faptul că, cel puțin o dată, acesta ar fi primit 10.000 de dolari în numerar de la Potra.
De asemenea, procurorii au reușit să traseze fluxul banilor folosiți în campania electorală, chiar dacă Călin Georgescu a raportat zero cheltuieli la Autoritatea Electorală. Astfel, Bogdan Peșchir, un om de afaceri din Brașov, a fost identificat ca principalul finanțator al campaniei desfășurate pe TikTok, unde s-au folosit mii de boți și conturi achiziționate. Conturile, care purtau denumiri precum “ushakov.” sau “aleksandrov.” urmate de combinații de cinci caractere, erau asociate cu adrese de email cu extensia „.ru”, specifică Federației Ruse.
Călin Georgescu, acuzat de șase infracțiuni, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, se află sub control judiciar.
