După 30 de ani de muncă, nu este garantată o pensie fixă, ci suma pe care o vei primi la pensionare depinde de veniturile realizate pe parcursul întregii cariere, precum și de bonusurile acordate pentru anii lucrați dincolo de un anumit prag de vechime.
Mulți români sunt curioși să afle cât ar putea primi după trei decenii de muncă, dar răspunsul nu este atât de simplu și nu poate fi dat doar prin numărarea anilor lucrați.
Sistemul de pensii public funcționează pe baza principiului contributivității, ceea ce înseamnă că fiecare lună de activitate este relevantă în funcție de venitul pentru care s-au achitat contribuțiile.
După 30 de ani de vechime, pensia se compune din două elemente principale: punctele de contributivitate acumulate în funcție de salariile obținute și punctele de stabilitate acordate pentru perioada lucrată.
Punctele de contributivitate sunt calculate în funcție de raportul dintre salariul brut al angajatului și salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă.
Așadar, o persoană care a câștigat constant salariul minim va acumula un număr mai mic de puncte comparativ cu cineva care a avut venituri peste media națională.
Punctele de stabilitate, introduse pentru a răsplăti perioadele îndelungate de muncă, sunt a doua componentă. Pentru anii lucrați între 25 și 30 de ani de vechime se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare an. Astfel, la finalul celor 30 de ani de muncă, o persoană va acumula aproximativ 2,5 puncte bonus de stabilitate.
Aceste puncte se adaugă la cele obținute din contribuțiile plătite în decursul carierei.
Cine a muncit 30 de ani cu venituri apropiate de salariul minim va avea un punctaj contributiv mai scăzut.
Într-un exemplu orientativ, dacă salariul a fost pe parcursul carierei în jurul nivelului minim pe economie, punctajul acumulat din contribuții ar putea fi estimat la aproximativ 0,5 puncte pe an.
Dacă valoarea punctului de referință este de circa 81 de lei, suma estimată a pensiei ar putea fi:
17,5 x 81 lei = aproximativ 1.420 lei lunar.
Aceasta poate varia în funcție de evoluția salariilor, de perioadele lucrate și de valoarea punctului de referință la momentul pensionării.
În cazul unei persoane care a obținut în medie un salariu apropiat de media pe economie, calculul devine mai favorabil.
32,5 x 81 lei = aproximativ 2.630 lei pe lună.
Diferența dintre cele două exemple se datorează nivelului veniturilor pentru care s-au plătit contribuții. Deși vechimea este aceeași, pensiile pot varia semnificativ în funcție de veniturile obținute pe parcursul carierei.
Pe lângă vechime și salariu, sunt importante și perioadele în care persoana a lucrat în condiții speciale sau deosebite, precum și perioadele asimilate, în plus față de modificările legislative.
Valoarea punctului de referință este, de asemenea, un aspect major, deoarece aceasta determină cât valorează punctajul acumulat.
În concluzie, pentru cei cu 30 de ani de muncă, este clar că vechimea reprezintă doar o parte a calculului total. Distincția dintre o pensie mică și una semnificativ mai mare este condiționată de veniturile declarate și contribuțiile achitate pe parcursul întregii activități profesionale.
