Traian Băsescu a comentat, într-o intervenție la Digi24, scumpirea carburanților pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și a susținut că statul nu ar trebui să intervină pentru a plafona sau compensa prețurile la pompă. În opinia fostului președinte, o asemenea măsură ar împinge costurile în deficitul bugetar, ceea ce ar însemna, în final, că tot România ar plăti nota de plată, doar că prin împrumuturi și presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
Băsescu a explicat că, într-o economie aflată deja sub tensiune, cea mai corectă variantă ar fi ca Guvernul să lase piața să așeze prețurile, fără să introducă noi distorsiuni. El a avertizat că orice ajutor generalizat acordat pentru reducerea prețului carburanților s-ar transforma, de fapt, într-o cheltuială suplimentară pentru stat, adică într-un deficit mai mare și, ulterior, în noi împrumuturi contractate de România:
„Aș vrea să aveți în vedere că o spun cu toată neutralitatea, și nu vreau să-mi atrag ura celor care ne aud și ne văd, dar cred că cea mai corectă soluție este ca Guvernul să nu intervină, să lase piața să așeze prețurile. Or fi ele mari sau mici, dar gândiți-vă că o intervenție prin care Guvernul ar veni cu contribuții la reducerea prețului pieței s-ar duce în deficit. Deci, tot România ar plăti-o, dar în altă situație, în aceea în care Guvernul ar trebui să împrumute mai mulți bani decât și-a propus. Deci, bine ar fi să nu mai introducă nicio distorsiune în piață. Asta este realitatea.”
Fostul șef al statului a admis totuși că pot exista intervenții punctuale, în domenii considerate esențiale pentru economie. El a arătat că agricultura și transporturile ar putea primi sprijin excepțional, de exemplu prin ajustări de accize, însă a insistat că astfel de măsuri ar trebui aplicate echitabil, atât transportatorilor rutieri, cât și celor feroviari, în condițiile în care și locomotivele diesel consumă cantități mari de motorină.
În același timp, Băsescu a spus că autoritățile ar trebui să se uite mai atent la modul în care sunt folosite rezervele obligatorii de combustibil și la diferențele dintre prețurile de achiziție și cele de vânzare. El a sugerat că aici ar trebui să intervină Consiliul Concurenței, pentru a verifica dacă nu apar discrepanțe nefirești sau prețuri umflate artificial, mai ales în condițiile în care unele stocuri au fost constituite când carburanții aveau prețuri mai mici.
Tot în analiza sa, Traian Băsescu a criticat tonul optimist al ministrului Energiei și a atras atenția că România nu își permite să trateze cu lejeritate riscul unor noi scumpiri. El a vorbit inclusiv despre nevoia de optimizare a consumului și a spus că, în perioade în care prețurile cresc puternic, o parte dintre consumatorii individuali ar trebui să ia în calcul folosirea transportului public în locul mașinii personale.
Una dintre cele mai importante idei lansate de fostul președinte a fost legată de finanțarea externă a României. Băsescu a afirmat că țara noastră ar fi trebuit să aibă deja un acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional, tocmai pentru a avea o plasă de siguranță într-un context internațional instabil. În viziunea sa, un asemenea acord ar fi permis României să evite împrumuturile foarte scumpe de pe piețe, în cazul în care situația globală s-ar deteriora și mai mult din cauza războiului din Golf, a conflictului din Ucraina și a altor focare de tensiune regionale:
„România trebuia să aibă ceea ce se numește un acord preventiv. Nu se știe care sunt evoluțiile. Dacă n-aș lua bani, măcar aș face un acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional, ca la nevoie, să nu mă duc la dobânzi de 8-9% pe piață, dacă se degradează situația globală ca urmare a celor două războaie – Golf și Ucraina. Și mai avem unul: Pakistanul cu Afganistanul, care se ciocnesc de dimineață până seara cu riscuri mari de extindere. Deci aș face un măcar un acord de precauție, să pun o plată de siguranță la nevoie, decât să iau bani cu 8%, 9% de pe piață, folosesc banii fondului cu rate mult mai mici.”