Demisia a fost decisă în contextul neconcordanțelor privind traseul academic prezentat în CV, apoi modificat. Ionuț Moșteanu a explicat că a ales să renunțe la mandat pentru ca această controversă să nu afecteze imaginea instituției și nici subiectele esențiale care țin de securitatea națională. El a insistat că decizia sa este una asumată și că a făcut acest pas din respect pentru ministerul pe care l-a condus și pentru profesioniștii din sistemul de apărare.
Mesajul transmis public la scurt timp după izbucnirea scandalului a pus accent pe responsabilitate și pe contextul regional complicat, în care România are nevoie de claritate și stabilitate în zona apărării. Moșteanu a subliniat că nu dorește ca atenția publică să fie mutată de la temele importante ale securității către polemici despre biografia sa.
„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale.”
Fostul ministru a precizat că a discutat înainte cu președintele, cu premierul și cu conducerea USR, partidul din care face parte, și le-a mulțumit tuturor pentru sprijinul oferit pe durata mandatului. În același timp, a transmis recunoștință colegilor din minister pentru colaborarea din ultimele luni.
După anunțul demisiei, Ionuț Moșteanu a explicat că a ales să plece tocmai pentru a proteja prioritățile din domeniul apărării. El a vorbit despre presiunea agresiunii ruse asupra Europei, despre nevoia ca România să rămână vigilentă și despre obligația de a nu lăsa ca o dispută legată de trecutul său academic să umbrească activitatea unei instituții esențiale pentru stat.
În mesajul său, el a amintit că, odată cu preluarea funcției, a depus un jurământ pe care a încercat să îl respecte în fiecare zi. Potrivit propriei sale prezentări, activitatea la conducerea ministerului s-a concentrat pe consolidarea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare, promovarea unor clarificări legislative și o poziționare fermă împotriva intereselor obscure din zona achizițiilor. Totodată, a spus că a urmărit și susținerea drepturilor militarilor, atât a celor aflați în misiuni externe, cât și a celor care își desfășoară activitatea în țară.
În plan personal, fostul ministru a mulțumit pentru încrederea primită din partea publicului și a adresat un mesaj special familiei, despre care a spus că i-a fost alături necondiționat în cele cinci luni de mandat. Tonul declarației sale a fost unul sobru, dominat de ideea de responsabilitate și de apelul la unitate instituțională.
Din perspectivă politică, Moșteanu a descris România ca fiind prinsă între grupuri care ar fi capturat statul și altele care încearcă să îl deturneze, susținând că între aceste extreme trebuie apărat spațiul pentru echilibru, decență și soluții moderate. El a reafirmat importanța menținerii direcției proeuropene și euro-atlantice a României, pe care a asociat-o cu stabilitatea și predictibilitatea în domeniul apărării.
În esență, Moșteanu a legat direct demisia sa de dorința de a nu lăsa ca disputa despre studiile sale și despre eventualele greșeli din trecut să umbrească subiectele esențiale ale securității naționale. El a spus că a făcut acest pas cu conștiința împăcată, ca un gest de responsabilitate publică și din respect pentru țara pe care a afirmat că o servește.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, și-a anunțat demisia în dimineața zilei de 22 martie 2026, după apariția unor controverse legate de studiile sale universitare. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, una dintre instituțiile de învățământ superior menționate inițial în CV ar fi transmis că politicianul nu a fost studentul său, iar ulterior în documentele sale a fost prezentată o diplomă de licență emisă de o altă facultate. Plecarea din funcție vine la exact cinci luni de la momentul în care a depus jurământul ca ministru al Apărării.