Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) a anunțat că, în noaptea dintre marți și miercuri, zona seismică Vrancea a fost zguduită de două cutremure. Primul dintre acestea, de intensitate medie, a fost resimțit și în orașele din apropiere, aducând din nou în atenția publicului sensibilitatea seismică a acestei regiuni. Această activitate seismică, deși parte dintr-un fenomen natural caracteristic pentru România, ridică întrebări și îngrijorări în rândul locuitorilor, mai ales din orașele aflate în proximitatea epicentrului.

### Cutremure în România, miercuri dimineața

Primul cutremur a avut loc în dimineața zilei de miercuri, 9 octombrie 2024, la ora 01:48:07, și a fost înregistrat în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Potrivit INFP, acest seism a avut o magnitudine de 4.0 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime relativ mică, de 22 de kilometri. Deși magnitudinea sa nu a fost extrem de mare, acesta a fost resimțit în mai multe orașe din jurul epicentrului.

„În ziua de 9 octombrie 2024, la ora 01:48:07 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău, un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0, la adâncimea de 22.0 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 25 km N de Buzău, 41 km SV de Focșani, 82 km V de Brăila, 86 km NE de Ploiești, 87 km V de Galați și 94 km N de Slobozia,” a anunțat Institutul Național pentru Fizica Pământului.

După acest prim seism, un alt cutremur, de intensitate mai mică, s-a produs în aceeași zonă la câteva ore distanță. La ora 05:56:03, al doilea cutremur a fost înregistrat la o adâncime mult mai mare, de 107,4 km, având o magnitudine de 2.5 grade.

„În ziua de 9 octombrie 2024, la ora 05:56:03, s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.5, la adâncimea de 107.4 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 48 km NV de Buzău, 50 km V de Focșani, 71 km SE de Sfântu-Gheorghe, 76 km E de Brașov și 79 km NE de Ploiești,” a transmis INFP.

Deși al doilea seism a avut o magnitudine mult mai mică și nu a fost resimțit la fel de intens, aceste evenimente seismice atrag atenția asupra activității frecvente din zona Vrancea, una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa.

### Contextul seismologic al zonei Vrancea

Zona seismică Vrancea este bine cunoscută pentru activitatea seismică intensă, fiind responsabilă de cele mai puternice cutremure care au afectat România de-a lungul timpului. Regiunea Vrancea, situată în curbura Carpaților, reprezintă punctul de întâlnire al mai multor plăci tectonice, ceea ce o face una dintre cele mai active zone seismice din Europa.

Aceste cutremure nu sunt neobișnuite pentru locuitorii din zonele limitrofe, însă fiecare eveniment seismic, indiferent de magnitudine, readuce în prim-plan discuțiile despre siguranța construcțiilor, planurile de evacuare și necesitatea pregătirii populației pentru astfel de situații. De-a lungul timpului, cutremurele din Vrancea au fost unele dintre cele mai distructive evenimente naturale din România, cu impact puternic asupra clădirilor și infrastructurii.

### Cel mai puternic cutremur din 2024

Cel mai puternic cutremur din acest an, produs tot în zona seismică Vrancea, a avut loc pe 16 septembrie 2024, având o magnitudine de 5.4 grade pe scara Richter. Acest seism a fost resimțit inclusiv în capitala București, ceea ce a stârnit un val de îngrijorare în rândul populației, mai ales în contextul în care multe clădiri din oraș nu sunt pregătite să reziste unui cutremur de mare magnitudine.

Deși cutremurele din această zonă nu pot fi prevăzute cu exactitate, ele reprezintă un motiv constant de îngrijorare pentru experții în seismologie și pentru autoritățile care gestionează situațiile de urgență.

### Recomandările ISU în timpul și după un cutremur

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a reamintit publicului măsurile pe care fiecare persoană ar trebui să le urmeze în cazul producerii unui cutremur puternic. Aceste recomandări sunt esențiale pentru protejarea vieților și limitarea pagubelor materiale.

**Măsuri de protecție în timpul unui cutremur:**

1. **Păstrarea calmului**: Este important să nu intrați în panică și să liniștiți membrii familiei, în special copiii, bătrânii și femeile.
2. **Nu părăsiți locuința**: Nu încercați să fugiți din clădire, deoarece mișcările seismice pot deveni mai puternice brusc, surprinzându-vă pe scări sau în holuri. Evitați utilizarea liftului sub orice formă.
3. **Protejați-vă în interiorul locuinței**: Dacă sunteți acasă, încercați să stați departe de ferestre, deoarece acestea se pot sparge. Încercați să vă adăpostiți lângă un perete solid, sub o grindă sau toc de ușă, ori sub o masă rezistentă pentru a vă proteja de obiectele care ar putea cădea.
4. **Dacă sunteți afară**: Rămâneți departe de clădiri, deoarece tencuiala, cărămizile sau ferestrele se pot prăbuși pe stradă.
5. **Dacă sunteți la școală sau la serviciu**: Nu fugiți pe uși sau pe ferestre și evitați aglomerările la ieșiri. Stați calmi și deplasați-vă către un loc sigur.
6. **În autoturism**: Opriți cât mai repede într-un loc deschis și evitați clădirile, podurile sau liniile electrice. Feriți-vă de firele de curent căzute.
7. **În transportul public**: Stați pe loc până la terminarea mișcării seismice. Conducătorul mijlocului de transport va deschide ușile, însă este important să nu vă îmbulziți la ieșire.

**Măsuri de protecție după cutremur:**

1. **Ajutați persoanele afectate**: După ce seismul s-a încheiat, acordați primul ajutor celor care au nevoie, calmați persoanele speriate și copiii.
2. **Închideți sursele de foc**: Opriți sursele de foc cât mai repede și interveniți imediat dacă a izbucnit un incendiu.
3. **Verificați starea clădirii**: După ce a trecut șocul principal, verificați starea clădirii și asigurați-vă că nu există riscul prăbușirii.

### Concluzii

Cutremurele din zona seismică Vrancea continuă să fie o amenințare reală pentru locuitorii României, chiar dacă intensitatea lor variază. Este esențial ca populația să fie pregătită pentru aceste evenimente naturale și să urmeze recomandările autorităților în situații de urgență. Fiind una dintre cele mai active zone seismice din Europa, România trebuie să își consolideze clădirile și infrastructura pentru a face față cutremurelor viitoare și să promoveze educația seismică în rândul cetățenilor.