În ultimele decenii, odată cu globalizarea și accesul facil la produse alimentare din toate colțurile lumii, dieta noastră s-a schimbat semnificativ. Astăzi, putem consuma fructe exotice din Asia, legume din America sau pește adus din cele mai îndepărtate oceane. Însă, în urmă cu un secol, alimentația românilor era mult mai simplă și locală, bazată în mare parte pe produsele cultivate sau obținute în gospodăria proprie.

În lucrarea sa din 1895, intitulată „Igiena țăranului român”, doctorul Gheorghe Crăiniceanu explorează în detaliu alimentația românilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această lucrare oferă o perspectivă fascinantă asupra modului de viață al țăranilor români și a obiceiurilor alimentare care i-au menținut într-o formă fizică bună, în contrast cu rata obezității în creștere din zilele noastre.

### Dieta țăranilor români acum 100 de ani: Simplitate și restricții

Țăranii români din acea perioadă trăiau într-o sărăcie generalizată. Majoritatea hranei lor era simplă, de bază, și provenea din ceea ce puteau cultiva sau obține din animale. De multe ori, aceștia păstrau pentru uzul personal alimentele de calitate inferioară, în timp ce produsele mai bune, cum ar fi laptele, ouăle și carnea, erau vândute la târguri pentru a obține venituri. În mod paradoxal, acest mod de viață frugal a contribuit la menținerea unei greutăți sănătoase și la o stare generală de sănătate bună.

Una dintre diferențele notabile față de dieta modernă era lipsa alimentelor procesate. În acea perioadă, nu existau aditivi alimentari, grăsimi artificiale sau îndulcitori rafinați, care astăzi sunt prezente în aproape toate produsele de pe rafturile magazinelor. Totul era gătit acasă și consumat rapid, în general în aceeași zi sau în următoarele două zile.

### Mămăliga, alimentul de bază

Un aliment central în dieta țăranilor români era mămăliga. Mămăliga era preferată în locul pâinii, deoarece era mai ușor de preparat și, în același timp, mult mai accesibilă din punct de vedere financiar. Pâinea de grâu era considerată un lux, fiind rezervată pentru ocazii speciale, cum ar fi sărbătorile sau mesele de duminică.

Mămăliga era adesea consumată de trei ori pe zi, alături de alimente simple precum brânza, laptele sau legumele de sezon. Aceasta oferea o sursă constantă de energie, dar nu contribuia la supraponderalitate, datorită conținutului său scăzut de calorii și grăsimi. Dieta țărănească era completată de produse din grădină, precum știrul, frunzele de sfeclă, hrișca, meiul sau bobul, alimente care astăzi sunt mai puțin populare.

### Lipsa obezității: Mișcarea și munca fizică intensă

Un alt factor important care contribuia la menținerea sănătății și a greutății în limite normale era activitatea fizică intensă. Țăranii români petreceau ore întregi lucrând pe câmp, ceea ce le impunea un nivel de efort fizic ridicat. În această perioadă, obezitatea era practic necunoscută, atât în rândul oamenilor, cât și al animalelor domestice, deoarece consumul de alimente era limitat, iar caloriile erau rapid arse prin muncă.

Alimentația simplă, combinată cu activitatea fizică constantă, a contribuit la o stare de sănătate generală bună a țăranilor. Deși nu aveau acces la o varietate largă de alimente, modul lor de viață le asigura un echilibru între consumul caloric și efortul fizic.

### Postul și efectele sale asupra sănătății

Postul ocupa un loc important în viața țăranilor români, fiind respectat cu strictețe de-a lungul anului. În acea perioadă, majoritatea populației rurale ținea posturile religioase, iar cel mai lung și riguros dintre acestea era Postul Mare, care preceda Paștele. În timpul postului, țăranul român renunța la carne, lactate și ouă, bazându-se pe legume, cereale și fructe uscate.

Cu toate că postul aducea o reducere semnificativă a cantității de hrană, medicii vremii observau și efectele negative ale acestuia asupra sănătății. Dr. Gheorghe Crăiniceanu menționa în lucrarea sa că perioadele lungi de post contribuiau la apariția malnutriției în rândul populației rurale. Deși postul aducea o scădere în greutate și un regim alimentar mai moderat, acesta putea duce, în cazurile extreme, la carențe nutriționale, care afectau starea generală de sănătate.

### Alimentația sărbătorească

În ciuda restricțiilor zilnice și a posturilor, mesele festive din perioada sărbătorilor erau o adevărată desfătare pentru țărani. În aceste momente, alimentele mai scumpe, precum carnea de porc, brânza sau prăjiturile, erau consumate cu bucurie. Printre preparatele cele mai apreciate se numărau găina umplută, sarmalele, cârnații sau cozonacii.

Aceste mese bogate erau însă rare, fiind rezervate doar pentru ocazii speciale. Datorită muncii intense din restul anului și a dietei frugale, aceste episoade alimentare nu contribuiau la problemele de greutate, ci erau văzute mai degrabă ca o răsplată pentru eforturile depuse de-a lungul anului.

### O lecție din trecut: Simplitatea și moderația

Stilul de viață al țăranilor români din urmă cu 100 de ani ne oferă o lecție importantă despre simplitate și moderație. Într-o eră în care obezitatea și bolile legate de alimentația excesivă sunt în creștere, dieta tradițională a strămoșilor noștri poate fi o sursă de inspirație. Deși săracă în alimente rafinate și produse de lux, alimentația țăranilor era bogată în produse naturale, fără aditivi, iar activitatea fizică intensă contribuia la un stil de viață sănătos.

În zilele noastre, avem la dispoziție o gamă largă de alimente și produse alimentare procesate, dar multe dintre acestea vin la pachet cu probleme de sănătate. Întoarcerea la o alimentație mai simplă, bazată pe produse naturale și locale, ar putea fi cheia pentru menținerea unei greutăți sănătoase și a unei vieți mai echilibrate.

Stilul de viață al strămoșilor noștri ne amintește că simplitatea, moderația și mișcarea fizică zilnică pot fi elementele esențiale ale unui trai sănătos și echilibrat. Astfel, putem învăța de la ei că obiceiurile alimentare sănătoase nu se bazează pe restricții drastice, ci pe o rutină zilnică bine echilibrată.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *