Prima săptămână a Postului Mare vine încărcată de tradiții menite să aducă sănătate și belșug. Puțini români cunosc faptul că este benefic să bei zeamă de varză în primele zile ale Postului Paștelui, iar acest obicei poartă semnificațiile sale aparte. Postul Paștelui nu înseamnă doar cumpătare și rugăciune, ci și adoptarea unei diete mult mai sănătoase, bogate în legume, dar păstrează și obiceiuri frumoase ce se respectă și în zilele noastre în multe regiuni ale țării. În mod tradițional, bunicii sau părinții încă se bazează pe un obicei foarte sănătos care stipula consumul de moare de varză la începutul postului.
Zeama de varză acră: O băutură plină de vitalitate
Această saramură acrișoară, obținută din varza pe care o muram toată iarna, este apreciată de secole pentru virtuțile sale. Chiar și cei care nu păstrează varză acră în cămară caută să o achiziționeze, deoarece este o băutură revigorantă, bogată în vitamina C. O mică ceșcuță de moare de varză, consumată cu moderație datorită conținutului ridicat de sare, nu doar că furnizează vitamina C, dar aduce și vitamine din grupul B, electroliți și antioxidanți, îmbunătățind digestia, stimulând sistemul imunitar și ajutând la combaterea răcelilor.
Momentul potrivit pentru moare de varză în post
Tradiția spune că, în prima săptămână a Postului Paștelui, este recomandat să bei câte un pahar de moare de varză. Acest obicei, păstrat în numeroase zone ale țării, contribuie la întărirea organismului și la menținerea sănătății. Desigur, persoanele cu afecțiuni cardiace, renale sau probleme de tensiune nu ar trebui să consume zeamă de varză murată, însă pentru cei sănătoși se recomandă chiar o scurtă cură de această băutură.
De ce se adoptă acest obicei în Postul Paștelui? În primul rând, după lunile reci de iarnă, organismul are nevoie de o revigorare. Postul, care începe de obicei în luna martie, ne îndeamnă să consumăm cât mai multe verdețuri, precum urzici fragede, salate, ridichi, ceapă și usturoi verde. În acest context, zeama de varză murată furnizează un aport esențial de vitamina C, ajutând la prevenirea virozelor și a guturaiului. În multe zone, se consumă moare de varză în prima săptămână a postului, în timp ce în altele, obiceiul se limitează la a doua zi, Marțea Strâmbă – o zi dedicată consumului de turte simple și moare, pentru a câștiga putere pentru restul postului.
Alte tradiții din prima săptămână de post
- Lunea curată: În prima zi de post, de obicei, gospodinele spală cu sârguință vasele folosite pentru preparatele cu carne și lapte de după Crăciun, folosind uneori leșie pentru a elimina orice urmă de mirosuri. Astăzi, deși obiceiul se mai practică rar, se recomandă separarea vaselor folosite pentru preparatele non-postului și pregătirea unora noi pentru rețetele de post.
- Marțea Strâmbă: Această zi este marcată de consumul de pită și moare de varză, menite să ofere sănătate și energie. Totodată, în unele regiuni, femeile își clătesc gura cu rachiu sau țuică, pentru a se „curăța” după gustările dulci.
- Miercurea Strâmbă: În special în Oltenia, se roagă pentru protecție împotriva paraliziilor și a rănilor la nivelul membrelor.
- Joia Furnicilor sau Joia Iepelor: Această zi este dedicată animalelor. În unele zone, gospodarii lasă turte de mălai pentru furnici, pentru a le proteja recoltele, în timp ce în alte regiuni se pregătesc fructe și turte dulci pentru cai și iepe, menite să le ofere energie pentru muncile agricole pe tot parcursul anului.
- Vinerea Sântoaderului: Prima vineri din Postul Paștelui este o zi de sărbătoare în cinstea acestei ființe mitice, al cărei rol era de a alunga frigul și întunericul, ajutând primăvara să apară mai repede. În cadrul Bisericii Ortodoxe, prima sâmbătă din Postul Mare este dedicată Sfântului Tudor sau Teodor, cel care a introdus tradiția binecuvântării colivei.
Aceste tradiții, împletite de obiceiuri culinare și spirituale, evidențiază modul în care începutul Postului Mare este un moment de reînnoire a energiei și de pregătire pentru sărbătoarea Paștelui, atât din punct de vedere fizic, cât și spiritual.
