Dacă alergia la soare este bine cunoscută, alergia la frig rămâne mai puțin familiară. De multe ori, simptomele asociate cu expunerea la temperaturi scăzute sunt doar atribuite frigului, fără a se identifica o reacție alergică specifică. Alergia la frig, sau urticaria la frig, reprezintă un răspuns imun neobișnuit ce apare la câteva minute după contactul cu aerul sau apa rece. Această formă cronică de urticarie se caracterizează prin episoade repetate de apariție și remisie, pe o perioadă ce poate depăși șase săptămâni. În funcție de severitate, expunerea la frig poate declanșa leziuni cutanate minore sau reacții generalizate, unele dintre ele periculoase (inclusiv anafilaxie și angioedem).
Cauzele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese, însă se suspectează că anumite persoane au o sensibilitate crescută a celulelor pielii, datorită factorilor genetici, unor boli preexistente sau a unui virus. În cazurile tipice, frigul determină eliberarea de histamină și alte substanțe chimice în sânge, ceea ce conduce la apariția erupțiilor cutanate, iar uneori, la reacții sistemice severe. Printre factorii declanșatori se numără activitățile în aer liber pe timp de iarnă, înotul sau băile în apă rece, precum și mediile cu temperatură constant scăzută (aer condiționat sau camere frigorifice), în special când temperatura scade sub 4°C.
Cum se recunoaște alergia la frig
La copii, manifestările sunt similare cu cele la tinerii adulți: după expunerea la frig apare o erupție cutanată cu leziuni urticariene (papule, plăci sau placarde eritemato-edematoase), de obicei tranzitorii și pruriginoase. Reacțiile se limitează adesea la zonele expuse (cum ar fi mâinile sau buzele, după contactul cu obiecte sau băuturi reci), dar pot evolua și în forme severe ce includ febră, cefalee, oboseală accentuată și dureri articulare, în special după expunerea bruscă a întregii suprafețe a pielii. De regulă, senzația de arsură sau înțepătură se manifestă după încălzirea zonei afectate.
Manifestări severe
În formele generalizate ale urticariei, se pot observa: ✔ edeme la nivelul țesutului subcutanat (în special în jurul ochilor și buzelor), asociate uneori cu anafilaxie;
✔ scăderea tensiunii arteriale și palpitații;
✔ dificultăți respiratorii acute, cu dispnee și edem orofaringian;
✔ pierderea bruscă a cunoștinței, care poate conduce la înec sau chiar deces.
Factori asociați și tipuri variate
Alergia la frig poate fi asociată și cu: ✔ anumite infecții (de exemplu, boala Lyme, mononucleoza, toxoplasmoza, hepatita virală, infecția cu Helicobacter pylori sau HIV);
✔ alte alergii (teren atopic);
✔ neoplazii, cum ar fi leucemia limfocitară cronică sau limfosarcomul;
✔ intoleranțe alimentare sau medicamentoase.
În afară de forma clasică, există și variante precum dermografismul dependent de frig (o formă ușoară), urticaria la frig întârziată (cu leziuni ce apar după 24 de ore) și urticaria colinergică indusă de frig (ce se declanșează în timpul efortului fizic în medii reci).
Opțiuni de tratament și prevenție
În unele situații, simptomele dispar spontan odată cu eliminarea factorului declanșator, însă în cazurile persistente nu există un tratament curativ. Medicul poate recomanda:
- Antihistaminice (fără prescripție medicală) și evitarea expunerii la frig pentru formele mai ușoare.
- În situațiile secundare, când urticaria este rezultatul unei alte afecțiuni, se pot administra și tratamente specifice acelei boli.
- Pentru cazurile severe, se poate prescrie un autoinjector cu epinefrină, esențial pentru gestionarea reacțiilor acute.
Uneori, se utilizează și antibiotice sau tratamente hormonale, iar prognosticul este adesea favorabil: peste jumătate dintre pacienți experimentează ameliorări sau se vindecă complet în decursul a 5-6 ani. Totodată, se pot explora și opțiuni naturiste, precum consumul de ierburi și ceaiuri cu proprietăți antihistaminice (de exemplu, rădăcina de lemn dulce, rozmarinul sau turmericul).
Beneficiile terapiilor termice
Saunele și băile cu apă termală pot fi de mare ajutor. Căldura din saună stimulează sistemul imunitar prin activarea limfocitelor, iar alternanța între temperaturi ridicate și scăzute ajută corpul să se adapteze mai bine la frig, reducând riscul de viroze și alte afecțiuni sezoniere. Saunele umede, în special, contracarează efectele de deshidratare cauzate de vremea rece, hidratând pielea și îmbunătățind circulația sanguină. Hidrotermoterapia, prin beneficiile apei termale, relaxează mușchii, deschide porii și ajută la eliminarea toxinelor, facilitând absorbția mineralelor esențiale.
Această abordare integrată, ce combină tratamentul medicamentos cu terapiile complementare, poate oferi o ameliorare semnificativă a simptomelor și îmbunătăți calitatea vieții persoanelor afectate de alergia la frig.
