Joia Mare este una dintre cele mai sacre și semnificative zile din calendarul creștin, marcând Denia celor 12 Evanghelii, o ceremonie solemnă și profundă ce reprezintă un moment de adâncă contemplare și reculegere în cadrul Bisericii.
Această zi este dedicată rememorării a patru evenimente majore din viața lui Iisus Hristos: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și trădarea lui Iisus de către Iuda Iscarioteanul.
Joia Mare marchează și ultima pomenire a morților din Postul Mare, iar Denia este sărbătorită în mod tradițional, cu preotul ieșind din altar purtând crucea pe spate și rostind cuvintele: “Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape”.
Vopsirea ouălor în roșu, simbolizând sângele Mântuitorului, reprezintă o tradiție esențială în această zi, iar femeile aduc la biserică vin, fructe și colaci de post pentru a-i pomeni pe cei decedați. Bărbații aprind focuri în curți pentru a arde vegetația uscată, într-un ritual dedicat sufletelor celor plecați.
Înainte de participarea la Denia celor 12 Evanghelii, femeile se retrag în bucătărie pentru a pregăti pâinea, pasca și cozonacul pentru masa de duminică.
Credincioșii participă la Denia în haine de doliu, aprinzând câte 12 lumânări, câte una pentru fiecare evanghelie. După slujbă, acestea sunt duse acasă și folosite în timpul anului pentru diverse ceremonii religioase.
Pe lângă aspectele religioase, Joia Mare este înconjurată de superstiții și tradiții populare:
1. Se spune că cei care dorm în timpul zilei vor fi lenți și neproductivi tot anul.
2. Există o credință că femeile care nu au tors canepa până în ziua de azi vor fi pedepsite de Joimarita, o creatură mitologică populară.
3. În Oltenia, Joia Mare este momentul pomenirii morților, ultima dată în Săptămâna Patimilor până la Duminica Învierii.
4. Vopsirea ouălor este considerată o tradiție esențială pentru această zi.
5. Femeilor li se interzice spălarea hainelor, fiind ultima zi a săptămânii când acest lucru este permis conform tradiției.