Pe 14 februarie 2026, credincioșii ortodocși din România prăznuiesc Moșii de iarnă, cunoscuți în tradiția populară și sub numele de Sâmbăta Morților. Este una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți, un moment de profundă încărcătură spirituală, care deschide perioada dedicată rugăciunii pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice și anunță apropierea Postului Paștelui.
Moșii de iarnă 2026 – începutul pomenirii morților
Moșii de iarnă se sărbătoresc în fiecare an în sâmbăta care precede Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și ca Lăsatul Secului de carne. Această zi marchează intrarea într-un timp al reflecției, al responsabilității sufletești și al pregătirii pentru marele post al Paștelui.
În calendarul ortodox există, în fiecare an, patru mari sărbători ale Moșilor:
- Moșii de iarnă – înainte de Postul Paștelui
- Moșii de primăvară – înainte de Paște
- Moșii de vară – în sâmbăta dinaintea Rusaliilor
- Moșii de toamnă – înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților
Anul 2026 începe acest șir de pomeniri cu Moșii de iarnă, prăznuiți pe 14 februarie, o zi în care rugăciunea pentru cei adormiți ocupă un loc central în viața credincioșilor.
Ce se dă de pomană de Moșii de iarnă
Pomana oferită în această zi are o semnificație profundă: ea reprezintă un dar făcut pentru sufletele celor plecați dintre noi, un gest de iubire, respect și recunoștință. În credința populară, se spune că sufletele celor pomeniți primesc alinare prin milostenia făcută în numele lor.
Pachetele de pomană conțin, în mod tradițional:
- colivă, simbol al învierii și al vieții veșnice
- colaci din pâine, care exprimă continuitatea vieții
- mâncare gătită, de regulă carne sau preparate tradiționale
- piftie, preparat specific acestei zile, care a dat și denumirea populară de „Sâmbăta Piftiilor”
- fructe
- vin roșu, simbol al sângelui Mântuitorului
- lumânări, pentru luminarea drumului sufletelor
Un obicei important este ca pomana să fie oferită în vase noi – farfurii, castroane sau cratițe – alături de tacâmuri, pentru ca acestea să poată fi folosite mai departe, continuând simbolic fapta bună.
Semnificația Sâmbetei Piftiilor
Piftia ocupă un loc aparte în tradiția Moșilor de iarnă. Deși este un preparat rece, ea este considerată hrană simbolică pentru sufletele celor adormiți. Consistența și claritatea preparatului sunt asociate cu puritatea și liniștea sufletelor, iar împărțirea ei este văzută ca un act de mare însemnătate ritualică.
Când începe Postul Paștelui în 2026
Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru post din anul bisericesc, având o durată de 40 de zile. Este o perioadă de curățire trupească și sufletească, de rugăciune, cumpătare și apropiere de Dumnezeu.
- Postul Paștelui 2026 pentru ortodocși începe pe 23 februarie și se încheie pe 12 aprilie, în Duminica Paștelui.
- Postul Paștelui 2026 pentru catolici începe pe 2 martie și se încheie pe 5 aprilie.
Lăsata Secului și Săptămâna Albă
Conform tradiției, Lăsata Secului de carne are loc pe 15 februarie 2026, fiind ultima zi în care se mai pot consuma carne și preparate din carne. Aceasta este urmată de Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, cuprinsă între 16 și 22 februarie.
În această perioadă, carnea este interzisă, dar sunt permise lactatele, ouăle, brânza, alături de legume, orez și paste. Săptămâna Albă este un timp de tranziție, în care credincioșii se pregătesc treptat pentru rigoarea Postului Mare.
Totodată, tradiția spune că în această perioadă nu se fac petreceri, nunți sau cumetrii, accentul fiind pus pe cumpătare, liniște și pregătire sufletească.
Moșii de iarnă nu sunt doar o zi a pomenirii celor adormiți, ci și un prag spiritual care ne amintește de legătura dintre cei vii și cei plecați, de responsabilitatea față de suflet și de apropierea unui timp sacru: Postul Paștelui.