Ce compensație lunară vor primi familiile care se ocupă de îngrijirea vârstnicilor acasă?
Sigur. Am dezvoltat materialul într-o formă mai clară și mai atractivă, păstrând însă formularea prudentă, deoarece implementarea efectivă depinde de cadrul legal și de capacitatea autorităților locale.
Rudele care îngrijesc bătrâni acasă ar putea primi bani de la stat. Cum ar urma să funcționeze noul sistem
O schimbare importantă este pregătită în sistemul de îngrijire a persoanelor vârstnice din România. Familiile care aleg să își îngrijească acasă rudele în vârstă, în loc să apeleze la centre rezidențiale, ar putea beneficia de sprijin financiar din partea statului.
Măsura face parte din Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată 2023-2030 și urmărește dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu și menținerea persoanelor vârstnice în mediul familial cât mai mult timp.
În acest fel, autoritățile încearcă să schimbe modul în care sunt direcționate fondurile pentru îngrijirea seniorilor. Sprijinul financiar nu ar mai fi concentrat exclusiv asupra centrelor rezidențiale, ci ar putea ajunge și la familiile care asigură efectiv îngrijirea unei persoane dependente.
Rudele care îngrijesc bătrânii ar putea primi o indemnizație
Una dintre componentele importante ale noului model este recunoașterea oficială a îngrijitorilor informali.
În această categorie intră membrii familiei, rudele sau, în anumite situații, alte persoane apropiate care își asumă responsabilitatea de a ajuta un vârstnic dependent în activitățile de zi cu zi.
Până acum, numeroase familii au fost nevoite să suporte singure costurile și efortul asociat îngrijirii unei persoane vârstnice.
Noul sistem urmărește să ofere o formă de sprijin financiar celor care aleg să preia această responsabilitate.
Contract cu autoritățile locale
Pentru a beneficia de acest sprijin, îngrijitorul ar urma să încheie un contract cu autoritățile locale, prin intermediul serviciilor publice de asistență socială.
Prin acest mecanism, îngrijirea acordată de familie ar putea fi recunoscută oficial și inclusă în sistemul local de servicii sociale.
Practic, autoritățile locale ar trebui să stabilească necesarul de servicii, să evalueze situația persoanelor vârstnice și să gestioneze contractele cu persoanele care asigură îngrijirea.
Program de lucru de patru ore pe zi
Potrivit modelului prezentat în cadrul strategiei, îngrijitorul ar putea desfășura activitatea cu normă parțială, de aproximativ patru ore pe zi.
Pentru această activitate ar urma să fie acordată o sumă lunară calculată în raport cu venitul unui îngrijitor la domiciliu calificat.
Valoarea indicată în proiect este echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut al unui îngrijitor la domiciliu calificat.
Astfel, sprijinul financiar nu ar reprezenta neapărat o sumă fixă valabilă pentru toți îngrijitorii, ci ar fi raportat la nivelul salarial stabilit pentru această categorie profesională.
Cum ar fi împărțită finanțarea
Finanțarea sistemului ar urma să fie realizată printr-un mecanism mixt.
O parte de cel puțin 30% ar urma să fie suportată de la bugetul de stat, iar diferența ar reveni autorității locale, din resursele bugetului local.
În acest fel, costurile nu ar fi suportate exclusiv de primării.
Finanțarea ar putea proveni, în funcție de mecanismele stabilite pentru implementarea strategiei, din fonduri europene, bugetul de stat și bugetele locale.
Scopul: bătrânii să rămână în familie
Principalul obiectiv al măsurii este ca persoanele vârstnice care au nevoie de ajutor să poată rămâne în propria locuință și alături de familie.
Pentru multe persoane în vârstă, mutarea într-un centru rezidențial reprezintă o schimbare majoră a stilului de viață. Menținerea lor în mediul familiar poate permite continuarea vieții într-un spațiu cunoscut, cu sprijinul rudelor.
În același timp, autoritățile urmăresc reducerea presiunii asupra centrelor rezidențiale, în special în situațiile în care îngrijirea la domiciliu poate fi realizată în condiții corespunzătoare.
Sprijin pentru familiile care renunță la alte activități pentru îngrijire
Îngrijirea unei persoane vârstnice dependente poate presupune un efort considerabil.
În numeroase familii, unul dintre membri ajunge să își reducă programul de lucru sau chiar să renunțe la serviciu pentru a putea avea grijă de un părinte sau bunic.
Pe lângă timpul alocat îngrijirii, apar și costuri pentru medicamente, alimentație, deplasări, produse de igienă și alte nevoi specifice.
Recunoașterea îngrijitorilor informali ar putea reprezenta, prin urmare, o formă de sprijin pentru familiile care preiau o responsabilitate importantă în locul sistemului instituțional.
Primăriile vor avea un rol esențial
Succesul măsurii va depinde în mare parte de capacitatea administrațiilor locale de a pune în aplicare sistemul.
Primăriile ar trebui să dezvolte sau să extindă serviciile publice de asistență socială, să identifice persoanele care au nevoie de îngrijire și să gestioneze relația contractuală cu îngrijitorii.
O provocare importantă ar putea apărea în localitățile mici și în zonele rurale, unde numărul persoanelor vârstnice este ridicat, dar resursele administrative și financiare sunt mai limitate.
Implementarea efectivă va necesita, prin urmare, personal specializat, proceduri clare și fonduri suficiente.
Termenul pentru implementarea strategiei: 2030
Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată are ca orizont anul 2030, iar măsurile prevăzute urmăresc dezvoltarea treptată a serviciilor de îngrijire pentru persoanele vârstnice.
În perioada următoare, autoritățile vor trebui să stabilească mecanismele concrete prin care acest model va funcționa în fiecare localitate.
De asemenea, va fi important să fie clarificate condițiile de eligibilitate, procedura de evaluare a persoanei vârstnice, obligațiile îngrijitorului și modul exact în care se acordă și se verifică sprijinul financiar.
O schimbare importantă pentru familiile din România
Dacă sistemul va fi implementat conform obiectivelor strategiei, familiile care îngrijesc persoane vârstnice dependente ar putea beneficia pentru prima dată de o formă organizată de sprijin financiar și contractual.
Măsura ar putea reduce povara suportată de familii și, în același timp, ar contribui la dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu.
Pentru pensionari și rudele lor, rămâne însă esențial ca regulile să fie aplicate unitar în toate localitățile și ca finanțarea să fie suficientă.
Până în 2030, România își propune să dezvolte un sistem în care îngrijirea persoanelor vârstnice să nu însemne automat internarea într-un centru, iar familia să poată beneficia de sprijin atunci când își asumă îngrijirea unui senior acasă.
