Carmen Trandafir, forța din spatele unei copilării dificile
În ciuda greutăților, Carmen Trandafir și frații ei, Răzvan, Sorin și Ramona, au avut parte de o mamă puternică care a reușit să îi țină împreună și să le ofere dragoste și susținere în ciuda absenței tatălui lor. Copilăria artistei a fost marcată de lipsuri materiale și absența unei figuri paterne, dar ea și-a amintit cu afecțiune și de momentele frumoase petrecute alături de familia sa.
Într-un interviu pentru Viva.ro, Carmen Trandafir a vorbit despre dificultățile copilăriei sale și despre cum mama ei a depus eforturi pentru a le asigura un trai cât mai bun, în ciuda absenței tatălui. Cu toate că lipsa lui a fost simțită, familia a reușit să rămână unită și să se bucure de momentele frumoase împreună.
„Am avut o copilărie oarecum altfel. Noi, neavând tată, am trăit mai greu momentele. Dar greul a fost pe mama, ea a avut grijă să nu simțim lipsa tatălui și a muncit. Noi i-am fost alături, dar, fiind singură, ea a fost mai aspră cu noi. E adevărat că și noi am fost ascultători. A fost mai greu pentru noi, dar am devenit mai responsabili.
Am avut prieteni, colegi, ne-am adunat tot timpul acasă la noi, în timpul școlii, și la Școala Populară de Artă. Toți colegii mei veneau acasă la noi cu plăcere, pentru că mama gătea pentru toți. Făcea cele mai bune dulciuri și șnițele. «Să mergem să mâncăm șnițele la mama lui Carmen și a Sorinei», așa ziceau.”
Carmen Trandafir și-a dedicat viața și familiei sale, iar acum se bucură de o relație frumoasă cu fiica ei, Ana
Carmen Trandafir, alături de soțul său, Emil Grădinescu, au o fiică minunată, Ana, în vârstă de 15 ani. Ea și-a îndrumat fiica cu înțelepciune și dragoste, oferindu-i sfaturi și sprijin în creșterea și educarea ei.
„Noi suntem patru frați: Sorina, eu, Răzvan și Ramona, sora mea cea mică. Copilăria? Oarecum e diferită pentru toți. Alte vremuri am trăit eu, alte vremuri trăiesc ei. Ana înțelege, pentru că i-am explicat de mică și mi-a zis că trăiește momentele comunismului, plus că ea și azi a văzut a mia oară un film românesc.
La fiecare lucru pe care îl face eu îi spun cum era pe vremea noastră. Dacă ridic tonul la ea sau dacă tati e dur cu ea, că e mai strict, ori dacă profesorii sunt nu știu cum, îi reamintesc apoi, în glumă, de perioada copilăriei mele: «Ana, mamă, dă-mi puțin, să-ți dau cu rigla la palmă, să te mângâi un pic!» Pe vremea noastră te durea și îți rămâneau semne. Ce dureri erau…”
Astfel, Carmen Trandafir continuă să împărtășească din experiența sa de viață și să își îndrume fiica cu înțelepciune și afecțiune, contribuind la creșterea unei generații responsabile și empateice.