Călin Georgescu și-a văzut cererea respinsă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a declarat-o inadmisibilă într-o decizie adoptată în unanimitate. Pe 6 martie 2025, CEDO a emis hotărârea definitivă, motivând că solicitările fostului candidat nu aveau temei juridic suficient pentru a justifica intervenția în procesul electoral intern al României.
În ianuarie 2025, Georgescu a depus o cerere la CEDO pentru a contesta decizia Curții Constituționale din România, care anula rezultatele alegerilor prezidențiale. Fostul candidat a cerut ca statul român să fie obligat să organizeze un al doilea tur de scrutin între el și Elena Lasconi, argumentând că anularea alegerilor reprezenta o încălcare a drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces electoral corect și transparent.
De asemenea, el a invocat mai multe încălcări ale principiilor democratice și a solicitat suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale până la o soluționare finală. În plus, Georgescu a cerut ca statul să adopte măsuri pentru repararea prejudiciilor morale și pentru restabilirea încrederii publice, subliniind că invalidarea voturilor și lipsa unui mecanism național de contestare a deciziei CCR au subminat fundamentul democratic al alegerilor. Conform argumentelor sale, lipsa transparenței și a unui proces echitabil a creat premisele unui climat de neîncredere în rândul cetățenilor și al comunității internaționale.
În replică, CEDO a subliniat că reclamantul nu a prezentat argumente de fapt și de drept suficiente pentru a-și susține plângerile formulate în temeiul articolelor 10 și 11 din Convenție. Instanța a menționat că nu îi revine să speculeze asupra fondului plângerilor unui reclamant, în special când acesta este reprezentat de avocatul său. Totodată, dacă anumite plângeri ar putea fi interpretate ca referitoare la presupusa incapacitate de a participa la procesul electoral, Curtea a reamintit că acest aspect fusese deja examinat conform articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție. În ceea ce privește libertatea de asociere politică, reclamantul nefiind însoțit de detalii suplimentare, Curtea a remarcat că acesta a candidat independent la alegerile prezidențiale din România.
