**Călin Georgescu, candidatul independent care a surprins scena politică românească prin avansarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a devenit subiectul unor controverse aprinse după ce a fost acuzat că ar avea intenții de retragere a României din NATO și Uniunea Europeană. Într-o declarație fermă, acesta a respins acuzațiile și a prezentat viziunea sa privind relațiile internaționale ale țării.**
—
### **Poziția lui Călin Georgescu față de NATO și UE**
Georgescu și-a deschis declarațiile subliniind că susține apartenența României la NATO și UE, dar consideră că interesele naționale trebuie să primeze în orice negociere sau acord internațional.
> „Am fost acuzat, pe nedrept, că vreau să scot România din NATO și Uniunea Europeană. Este o dezinformare care are ca scop manipularea opiniei publice. Niciodată nu am spus acest lucru. Vreau doar să mă asigur că interesele naționale sunt respectate și că România nu este pusă în situații dezavantajoase,” a afirmat candidatul independent.
Georgescu a insistat că poziția sa nu este una anti-occidentală, ci pro-națională, bazată pe ideea de colaborare respectuoasă, fără compromisuri care să afecteze cetățenii români. El a subliniat că scopul său este de a restabili un echilibru între angajamentele internaționale și nevoile interne ale României.
—
### **Critici dure la adresa Elenei Lasconi**
În timpul aceleiași conferințe de presă, Georgescu a lansat un atac direct asupra contracandidatei sale, Elena Lasconi, acuzând-o că ar promova o implicare necondiționată a României în conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Lasconi ar fi făcut declarații care echivalează cu o „chemare la război”:
> „Doamna Lasconi susține fără rezerve orice decizie a NATO sau UE, indiferent de consecințele asupra României. Practic, prin această poziție, ea își asumă un risc uriaș pentru poporul român, solicitând implicit implicarea noastră în conflictul din Ucraina,” a declarat Georgescu.
Aceasta nu este prima dată când Georgescu ridică problema implicării României în contextul geopolitic tensionat. El a condamnat recent declarațiile amiralului Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO, care a cerut pregătiri pentru un posibil conflict militar, calificând această poziție drept „o rușine” pentru statele membre NATO, inclusiv România.
—
### **Strategia sa: „Pacea este prioritatea absolută”**
Un punct central al discursului său l-a reprezentat promovarea păcii ca principală direcție strategică pentru România. Georgescu a subliniat că prioritatea sa este încetarea conflictului din Ucraina și găsirea unor soluții diplomatice care să asigure stabilitatea regională.
> „Războiul din Ucraina trebuie să înceteze urgent. Avem nevoie de lideri care să promoveze dialogul, nu conflictul. Strategia păcii este singura cale viabilă pentru viitor,” a declarat el.
De asemenea, el a avertizat asupra pericolului manipulărilor mediatice care ar putea mobiliza tinerii români spre implicare directă în conflicte externe. Georgescu a subliniat că familiile românilor nu pot avea certitudinea că cei trimiși pe front se vor întoarce acasă.
> „Fac un apel la toți românii: nu acceptați ideea de război ca pe o inevitabilitate. Nu vă lăsați manipulați de discursuri care promovează frica și conflictul. România are nevoie de pace, nu de sacrificii inutile,” a adăugat el.
—
### **Promisiuni pentru un viitor sigur și independent**
Călin Georgescu și-a încheiat declarațiile reiterând angajamentul său de a proteja interesele naționale și de a evita orice decizie care ar putea pune în pericol siguranța și bunăstarea cetățenilor. El a subliniat că obiectivul său nu este ruperea relațiilor cu partenerii occidentali, ci renegocierea acestora în termeni mai favorabili României.
> „Nu vreau o Românie izolată. Vreau o Românie respectată. Trebuie să fim un partener egal, nu o țară care acceptă orice condiții fără să le analizeze critic,” a concluzionat Georgescu.
—
### **Un mesaj puternic pentru electorat**
Poziția lui Călin Georgescu a atras atât susținători, cât și critici. Pe de o parte, mulți români apreciază mesajul său ferm privind protejarea intereselor naționale. Pe de altă parte, detractorii îl acuză de populism și de promovarea unei agende care ar putea izola România pe scena internațională.
Rămâne de văzut cum va influența această abordare rezultatul alegerilor prezidențiale și dacă electoratul român va opta pentru strategia sa de „pace prin negociere” sau pentru o continuitate a orientării pro-occidentale actuale.