Martie deschide poarta către primăvară. În tradiția populară românească, primele nouă zile din a treia lună sunt legate de așa-numitele „Babe”, simboluri ale valorilor tradiționale familiale și garanții ale continuității vieții. Conform obiceiului, fiecare femeie își alege o Babă în una dintre aceste zile, vremea din ziua respectivă servind drept prevestitor pentru anul care urmează. Urmează detalii despre când apar Babele, cum se aleg și ce semnificații ascund.
Cine sunt Babele
Babele reprezintă personaje din folclorul românesc, considerate femei înțelepte și inițiate, cu cunoștințe de practici divinatorii și puteri magice capabile să influențeze vremea. Ele fac parte dintr-o toponimie ce include și strămoașele sau moașele mitice, venerabile ca divinități meteorologice active la începutul primăverii. Conform tradiției, zilele Babelor se încheie pe 9 martie, moment în care se crede că sosește căldura și, împreună cu ea, Moșii de primăvară. În funcție de regiune, obiceiurile variază; de exemplu, în Muntenia se menționează 12 babe, spre deosebire de alte zone unde numărul este stabilit la nouă. Pentru bătrâni, aceste zile oferă un indiciu despre cum va decurge anul.
Originea tradiției Zilelor Babei
Etnografii consideră mitul Babelor drept unul dintre cele mai importante din cultura românească, fiind strâns legat de legenda Babei Dochia, care simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară. În vechime, Dochia era percepută ca o figură maternă, agrară și lunară, în timp ce Soarele, considerat simbol patern, reprezenta ziua, vara și viața. Astfel, Zilele Babei erau văzute ca o confruntare între întuneric și lumină, între noapte și zi.
Numele Dochiei ar proveni de la Sfânta Muceniță Evdochia, sărbătorită în prima zi a lunii martie. Conform vechiului calendar roman, când anul începea pe 1 martie, Baba Dochia întruchipa vechiul an care urma să se încheie, iar moartea ei pe 9 martie simboliza renașterea și reînceperea ciclului de 365 de zile. Între 1 și 9 martie, Dochia își urma destinul, urcând la munte cu turma de oi pentru a muri și a renaște.
Legenda Babei Dochia
Există diverse variante ale legendei Babei Dochia. Una dintre cele mai răspândite o descrie ca pe o femeie bătrână și severă, care o trata cu asprime pe noră. Într-o dimineață de 1 martie, aceasta a trimis-o pe tânără să spele lână neagră până la albire. Norocul a schimbat cursul lucrurilor când un înger i-a dăruit o floare albă, sugerându-i să spele lână cu aceasta, rezultatul fiind o nuanță deschisă. Crezând că primăvara a sosit, Baba Dochia a plecat cu turma la munte, îmbrăcată în nouă cojoace groase pe care le descotea treptat pe măsură ce vremea se încălzea. Se spune că, rămânând doar în cămașă, a fost lovită din nou de frig și a înghețat; Dumnezeu, plin de milă, a transformat-o împreună cu turma în stâncă, astfel ca amintirea ei să dăinuie.
Alte figuri mitologice cu numele de „Babă”
Dochiu nu este singura figură mitologică purtând titlul de „Babă” în folclorul românesc. Criticul literar George Călinescu considera mitul Dochiei unul dintre cele patru mituri fundamentale ale culturii române, alături de Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul. Alte personaje precum Baba Cloanța, Baba Coja, Baba Hârca sau Baba Mija apar în basmele populare, toate fiind descrise ca femei bătrâne dotate cu puteri magice și având roluri variate în superstiții și povești. De exemplu, Baba Mija este asociată cu jocuri tradiționale pentru copii, iar în anumite regiuni se păstrează un dans popular intitulat „de-a baba mija”. În plus, pe teritoriul României a existat un cult al Babelor, evidențiat prin venerarea unor formațiuni megalitice antropomorfe, cunoscute tot ca „Babe”, cele mai faimoase fiind din Munții Bucegi și Ceahlău.
Babele de martie 2025
Începutul primăverii este însoțit de tradiții precum Mărțișorul, Ziua Femeii și celebrarea celor 40 de Sfinți Mucenici, dar și de alegerea „Babelor”. În primele nouă zile din martie, vremea este adesea imprevizibilă, oscilând între zile însorite și rafale reci sau chiar ninsoare. Se spune că starea vremii din ziua în care este aleasă Babă reflectă dispoziția și norocul unei persoane pentru întregul an: o zi frumoasă presupune un an plin de împliniri, iar o zi mohorâtă poate anunța dificultăți.
Deși, în majoritatea regiunilor, selecția Babelor începe pe 1 martie, în Dobrogea se pornește de pe 2 martie, rezervând prima zi pentru Baba Dochia.
Metodele de alegere a Babelor
Obiceiul de a alege Babă este încărcat de semnificații simbolice și se poate face fie aleatoriu, alegând o zi din intervalul 1-9 martie, fie în funcție de data nașterii. În cazul zilelor de naștere din intervalul 1-9, Babă corespunde aceleiași zile în martie. Pentru datele cu două cifre, se însumează cifrele pentru a obține un număr între 1 și 9. De exemplu, o persoană născută pe 17 va avea Babă pe 8 martie (1 + 7 = 8). După Zilele Babei urmează Zilele Moșilor, care aduc vreme mai caldă și favorabilă lucrărilor agricole.
Tradiții și superstiții legate de Babă
În anumite zone rurale, 1 martie este tratată ca o sărbătoare religioasă, deși nu apare în calendarul ortodox cu simbolul crucii roșii. Femeile evită munca fizică și spălatul hainelor în acea zi, temându-se să nu atragă mânia Babei Dochia, care ar putea aduce ger și viscol. Se crede că starea vremii în ziua alegerii Babelor nu doar că reflectă soarta personală pentru anul respectiv, dar dezvăluie și trăsăturile de caracter ale individului, fie el vesel și generos, fie urât și egoist.
În Maramureș, de exemplu, se numără 12 Băbe, iar tradiția prevede bătăi la ușă pentru a alunga frigul și a face loc primăverii. În alte regiuni, oamenii loveau pământul cu un băț pentru a grăbi sosirea căldurii, iar în Ardeal, aceste zile sunt denumite „Vântoase”, reflectând imprevizibilitatea vremii. În trecut, Baba Dochia era venerată pentru rolul său protector, considerată capabilă să apere recoltele și sănătatea vitei. Pe 9 martie, când se spune că Dochia a înghețat pe munte, se marchează sfârșitul iernii și începutul primăverii, urmat de sărbătoarea celor 40 de Sfinți Mucenici și de Zilele Moșilor, care aduc căldură și favorizează lucrările agricole. Dacă după 9 martie cade zăpadă, aceasta este numită „Zăpada mieilor”, considerată benefică pentru pregătirea solului înaintea semănatului. Ulterior, zilele dedicate păsărilor – Berzei, Cucului și Mierlei – anunță sosirea definitivă a primăverii.
