Strâmtoarea Ormuz a devenit unul dintre cele mai tensionate și periculoase puncte ale conflictului din Orientul Mijlociu, cu efecte care se văd deja pe piețele energetice din întreaga lume. Potrivit unor informații citate de Reuters, Iranul ar fi plasat aproximativ 12 mine navale în apropierea acestei rute maritime strategice, în timp ce armata americană susține că a lovit și distrus mai multe ambarcațiuni iraniene folosite pentru minarea zonei.
În paralel, Donald Trump a transmis că navigația prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să continue, afirmând că forțele americane au slăbit puternic capacitatea navală a Iranului. Totuși, realitatea din teren rămâne extrem de complicată, pentru că războiul a afectat deja serios traficul maritim, iar transporturile prin această zonă vitală pentru comerțul mondial cu petrol au fost puternic perturbate. Reuters notează că blocajul din Ormuz a contribuit la cea mai mare întrerupere a aprovizionării globale cu petrol din istorie.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, prin care trece în mod normal o parte uriașă din exporturile globale de petrol și gaze lichefiate. În actualul context, tensiunile militare, amenințările directe și riscul minării zonei au transformat această rută într-un punct critic pentru economia globală. Pe fondul acestor evoluții, autoritățile iraniene au avertizat în repetate rânduri că prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril.
În ciuda mesajelor politice care încearcă să calmeze situația, numeroase companii maritime și operatori comerciali evită zona sau își reduc activitatea, în timp ce costurile de asigurare au crescut puternic. Iar efectele nu se opresc la nivelul Golfului Persic. Europa resimte deja șocul energetic provocat de conflict. Într-un discurs susținut în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a declarat că, de la începutul războiului, prețul gazelor a crescut cu 50%, iar prețul petrolului cu 27%. Ea a avertizat că, în doar 10 zile, contribuabilii europeni au plătit aproximativ 3 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, numind această povară „prețul dependenței noastre”.
Pentru a limita impactul crizei și a calma piețele, Agenția Internațională pentru Energie a decis o măsură fără precedent: eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice de urgență ale statelor membre. Reuters notează că este o intervenție record, iar Uniunea Europeană a transmis că statele membre urmau să comunice rapid contribuțiile lor individuale la acest efort comun.
În același timp, liderii occidentali încearcă să evite ca această criză să producă și alte efecte geopolitice nedorite. În cadrul reuniunilor internaționale din aceste zile, mesajul dominant a fost că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să ducă la slăbirea presiunii asupra Rusiei sau la diminuarea sprijinului pentru Ucraina. Criza energetică este astfel privită nu doar ca o problemă economică, ci și ca un test major pentru solidaritatea occidentală.