Colea Răutu, povestea fascinantă a unui actor unic în peisajul cultural românesc
Colea Răutu, cel mai mare dintre cei patru copii ai familiei Rutkovski, a avut un parcurs remarcabil, de la copilăria modestă în Basarabia până la statutul de actor iconic al cinematografiei și teatrului românesc. A început studiile la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău, însă înclinațiile sale nu au fost niciodată spre învățături academice, așa cum el însuși mărturisea. Pasiunea sa era fotbalul, iar pentru o perioadă a jucat în echipa Uzinelor „Mociorniță” din București.
Mai târziu, și-a continuat studiile la Conservatorul de Artă Dramatică din București, debutând inițial ca membru al corului Operei din Cluj. Cariera sa în teatru a început sub îndrumarea legendarului Constantin Tănase, la Teatrul de Revistă „Cărăbuș”, unde a cântat pentru prima dată celebrul șlagăr „Cășarul”, compus de Nicolae Kirilescu.
Un portret unic, zugrăvit de colegul său, Ștefan Velniciuc
Cu ocazia împlinirii a 112 ani de la nașterea sa, actorul Ștefan Velniciuc a rememorat momente speciale din viața și cariera lui Colea Răutu. „Făcea parte dintr-o categorie rară de actori. Firescul și sinceritatea lui, atât în teatru, cât și în film, l-au făcut unic,” a declarat Velniciuc.
Printre cele mai cunoscute roluri ale lui Colea Răutu se numără cele din filmele „Moara cu noroc” și „Nemuritorii”, producții emblematice ale cinematografiei românești.
Relația cu fiica sa, Irina, și discreția caracteristică
Ștefan Velniciuc a dezvăluit, de asemenea, că a colaborat cu fiica lui Colea Răutu, Irina, pe care a pregătit-o pentru admiterea la facultatea de teatru. „Colea a fost extrem de discret în această perioadă. Nu a intervenit deloc, lăsându-mi libertatea totală de a lucra cu ea. După ce a absolvit, ea a plecat în străinătate. Nu știu dacă a mai continuat ca actriță.”
Un artist activ și o prezență plină de viață
Pe platourile de filmare, Colea Răutu impresiona prin implicarea sa în detalii aparent mărunte, dar semnificative. Obișnuia să aducă o sacoșă plină cu mirodenii pentru a îmbunătăți mâncarea de la cantină. „Era un adevărat spectacol când venea cu mirodeniile lui, chema bucătarul și îl ruga să le folosească. Într-o vreme în care gastronomia era sărăcăcioasă, contribuția lui transforma mesele într-o adevărată experiență,” a povestit Velniciuc.
Un om al bucuriei și al poveștilor
„Nu de puține ori mesele se terminau cu cântec, iar Colea făcea dovada experiențelor sale din operetă,” a mai spus Velniciuc. Actorul era cunoscut și pentru poveștile sale „picante” despre relațiile cu sexul frumos, relatate cu umor și naturalețe.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Colea Răutu a participat la spectacole destinate soldaților de pe front, alături de colegi de la Teatrul Nottara. Autoironia era o trăsătură distinctivă a sa. „Își compara trăsăturile cu ale lui Charles Bronson și glumea spunând: Iar am dormit pe grătarul de mititei,” își amintește Velniciuc.
O moștenire unică
Deși originile sale sunt basarabene, cu posibile rădăcini găgăuze, Colea Răutu a devenit un simbol al artei românești. Relațiile directe și fără rețineri pe care le stabilea cu cei din jur, spontaneitatea și naturalețea l-au transformat într-o personalitate aparte, greu de egalat în peisajul actoricesc.
Colea Răutu rămâne o figură legendară, un om care a trăit cu pasiune și a lăsat în urmă o moștenire culturală ce continuă să inspire generații.