Pensiile și salariile din sectorul public ar putea reveni pe creștere în 2027, după o perioadă de doi ani în care acestea au fost înghețate. Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, consideră că o indexare va deveni necesară, însă avertizează că nivelul majorării trebuie stabilit cu mare atenție, în funcție de resursele pe care le va avea bugetul de stat.
Economistul a explicat că inflația ridicată din ultimii ani a redus puterea de cumpărare, motiv pentru care o ajustare a veniturilor ar putea fi justificată începând din 2027. În același timp, el atrage atenția că România trebuie să evite creșterile foarte mari ale cheltuielilor permanente, mai ales într-o perioadă în care deficitul bugetar rămâne una dintre principalele probleme economice.
Pensiile ar putea fi indexate în 2027
Ionuț Dumitru susține că după doi ani de înghețare a pensiilor și salariilor din sectorul public va trebui discutată serios o indexare.
„Cred că, după doi ani de înghețare a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în 2027 va trebui făcută o indexare”, a declarat economistul.
Acesta a precizat însă că o asemenea măsură nu trebuie stabilită exclusiv în funcție de inflație, ci și de capacitatea reală a statului de a suporta creșterea cheltuielilor.
Potrivit lui Dumitru, majorarea trebuie să fie „foarte, foarte bine cumpătată”, tocmai pentru ca România să nu repete situațiile în care deciziile privind creșterea cheltuielilor au generat presiuni suplimentare asupra bugetului.
Decizia finală va aparține viitorului Guvern
În acest moment nu există un procent oficial stabilit pentru eventuala indexare din 2027.
Discuția se află la nivel de analiză și declarații publice, iar hotărârea concretă privind pensiile și salariile va trebui luată de viitorul Executiv, în funcție de situația bugetară și de politica fiscală adoptată.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, la rândul său, că viitorul Guvern va trebui să găsească o formulă prin care să reducă deficitul bugetar, în timp ce România va avea de gestionat simultan cheltuieli mai mari în alte domenii și presiuni privind indexarea pensiilor și salariilor.
Prin urmare, deși perspectiva unei majorări există, pensionarii și angajații la stat nu au în acest moment o garanție privind procentul sau data exactă de aplicare.
Ce s-a întâmplat cu pensiile în 2024
Ionuț Dumitru a adus în discuție și anul 2024, când pensiile au fost majorate în două etape.
Potrivit economistului, pensia medie a ajuns atunci să înregistreze, cumulat, o creștere de aproximativ 40%, evoluție pe care acesta o consideră relevantă pentru actualele probleme bugetare.
În opinia lui, o asemenea creștere într-un singur an trebuie analizată în legătură cu posibilitățile reale de finanțare ale sistemului public.
„Să nu mai facem greșelile din trecut”, a avertizat Ionuț Dumitru, subliniind că majorările viitoare trebuie corelate cu veniturile disponibile și cu necesitatea reducerii deficitului.
Aproape 4,68 milioane de pensionari în România
Datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice arătau că, la sfârșitul lunii mai 2026, România avea 4.679.826 de pensionari.
Pensia medie era de 2.784 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie pentru luna respectivă se ridica la aproximativ 13,026 miliarde de lei.
Dintre pensionarii înregistrați, peste 3,78 milioane beneficiau de pensie pentru limită de vârstă. Pentru această categorie, pensia medie era de 3.114 lei.
În același timp, peste 390.000 de persoane primeau pensie de invaliditate, iar peste 447.000 beneficiau de pensie de urmaș.
Dimensiunea sistemului arată de ce chiar și o majorare procentuală aparent redusă poate genera cheltuieli suplimentare importante pentru buget.
Ce spune Ionuț Dumitru despre vârsta de pensionare
Economistul a discutat și despre posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare.
În opinia sa, o asemenea dezbatere este prematură atât timp cât există categorii profesionale care se pot pensiona mult mai devreme.
Ionuț Dumitru consideră că înainte de orice discuție despre o nouă creștere generală a vârstei de pensionare ar trebui rezolvate problemele legate de pensionările anticipate și de regimurile speciale.
El a atras atenția că este dificil de justificat o prelungire a vieții active pentru întreaga populație în condițiile în care există persoane care ies din activitate la 45 sau 50 de ani.
Presiunea asupra sistemului de pensii ar putea crește în următorii ani
Ionuț Dumitru avertizează și asupra provocărilor demografice.
Potrivit analizei sale, presiunea asupra sistemului public de pensii ar putea deveni mai mare începând cu anii 2029-2030, odată cu pensionarea generațiilor numeroase născute în perioada politicilor pronataliste din regimul comunist.
Creșterea numărului celor care ies la pensie, raportată la populația activă care contribuie la sistem, poate pune o presiune suplimentară asupra bugetului public.
Tocmai de aceea, economistul consideră că orice decizie privind majorarea pensiilor trebuie privită și în perspectivă, nu doar prin prisma necesităților imediate.
Ce ar putea însemna 2027 pentru pensionari și bugetari
Pentru moment, mesajul principal este că în 2027 ar putea exista spațiu pentru o indexare a pensiilor și salariilor din sectorul public, dar dimensiunea acesteia nu este stabilită.
O eventuală creștere va trebui să țină cont de inflație, de veniturile statului, de deficitul bugetar și de celelalte cheltuieli pe care România trebuie să le finanțeze.
Așadar, discuția despre majorări există și este susținută public inclusiv de consilierul premierului interimar, însă nu există deocamdată o decizie oficială privind procentul care ar putea fi aplicat în 2027.
Pentru milioane de pensionari și angajați din sistemul public, răspunsul final va veni odată cu stabilirea bugetului și a politicilor economice ale viitorului Guvern.
