**România, fosta capitală a caviarului: O istorie despre sturioni și aurul negru al Deltei Dunării**
În urmă cu câteva decenii, România era cunoscută ca unul dintre cei mai importanți furnizori de caviar din Europa. Delta Dunării, cu bogăția sa piscicolă și mai ales cu prezența sturionilor, devenise un paradis al pescarilor și al celor ce apreciau delicatesele marine, precum caviarul. În perioada interbelică și până în a doua jumătate a secolului XX, caviarul românesc era considerat unul dintre cele mai prețioase și căutate produse la nivel internațional.
Un reportaj realizat de o echipă de jurnaliști britanici în anul 1962 scoate în evidență această legătură specială dintre România și „aurul negru” al Mării Negre. Documentarul prezentat în acea perioadă descria în detaliu frumusețea sălbatică a Deltei Dunării și opulența pe care caviarul produs de sturionii locali o aducea celor care îl degustau.
### Delta Dunării – un paradis pierdut pentru pescuitul sturionilor
Delta Dunării, unul dintre cele mai mari și mai bine conservate ecosisteme umede din Europa, a fost odată sinonimă cu abundența de pești și, mai ales, cu sturionii – pești care, din vremuri străvechi, erau apreciați pentru icrele lor, cunoscute sub numele de caviar. În acest paradis natural, unde fluviul Dunărea se întâlnește cu Marea Neagră, pescarii se bucurau de capturi generoase de sturioni, iar caviarul românesc devenea un produs de lux exportat în întreaga lume.
În reportajul britanic din 1962, jurnaliștii surprindeau această realitate fascinantă, descriind Delta Dunării ca un loc unde „Dunărea însăși este ideea de paradis a fiecărui pescar.” Pe lângă bogăția de specii piscicole precum știuca, bibanul și crapul, pe care pescarii amatori și profesioniști le prindeau în cantități impresionante, sturionii erau considerați adevăratele bijuterii ale acestui ecosistem. Sturionii, însă, aveau nevoie de unelte și tehnici speciale pentru a fi capturați, iar pescuitul lor era o artă practicată cu măiestrie de pescarii din zonă.
### Caviarul românesc – un produs de lux la nivel global
Din București, caviarul proaspăt capturat în Delta Dunării ajungea pe mesele celor mai pretențioase restaurante și reședințe din lume. Documentarul britanic menționa cum delicatesele din Deltă, inclusiv picioarele de broască și icrele negre, erau transportate cu avionul din capitala României către diverse destinații internaționale, contribuind la stilul de viață luxos al celor care își permiteau aceste produse exclusiviste. Consumul de caviar era văzut ca un simbol al statutului, oferind „acel sentiment de milionar,” așa cum afirmau jurnaliștii.
În acea perioadă, caviarul românesc era atât de abundent în Delta Dunării încât localnicii îl consumau frecvent, fiind adesea servit cu lingura la mesele lor de zi cu zi. Această realitate contrastantă între simplitatea vieții din Deltă și opulența pe care caviarul o aducea pe piețele internaționale a fost una dintre trăsăturile unice ale României din acea vreme.
### Anii de aur ai pescuitului de sturioni în România
Primele înregistrări oficiale ale capturilor de sturioni din România datează din anul 1920, când s-au recoltat nu mai puțin de 455 de tone de sturioni. Acesta a fost doar începutul unei perioade glorioase pentru pescuitul de sturioni, iar în anul 1939 s-a atins un record istoric: 1.144 de tone de sturioni capturați, ceea ce a plasat România în fruntea producătorilor europeni de caviar.
Însă, începând cu mijlocul anilor ’70, capturile de sturioni au scăzut dramatic. Una dintre principalele cauze ale acestui declin a fost construcția hidrocentralelor pe Dunăre, care au întrerupt migrațiile naturale ale sturionilor către zonele de reproducere. Aceste schimbări au avut un impact semnificativ asupra populațiilor de sturioni, afectând nu doar pescuitul, ci și producția de caviar.
### Comunismul și caviarul românesc
În perioada comunistă, sturionii și caviarul au devenit simboluri ale puterii și luxului, de care se bucurau liderii Partidului Comunist. În anii ’70-’80, România a decis să își extindă capacitatea de producție și export de caviar, construind o fabrică specializată la Vâlcov, în Delta Dunării. Această fabrică avea rolul de a produce și exporta icre negre către piețele internaționale, consolidând reputația României ca un important furnizor de caviar.
Interesant este că în anii ’90, după căderea regimului comunist, caviarul din Delta Dunării a continuat să fie apreciat la nivel global, iar un restaurant din New York servea caviar provenit din micile sate pescărești din Delta Dunării. Ulterior, o companie privată din Hamburg a preluat producția și comercializarea caviarului românesc, însă l-a vândut sub eticheta „caviar din Iran”, ceea ce a creat o controversă privind originea reală a acestui produs de lux.
### Sturionii și caviarul astăzi – doar o amintire a unei epoci apuse
Astăzi, sturionii din apele românești sunt doar o amintire a acelor vremuri glorioase. Suprasolicitarea resurselor, poluarea și construcțiile care au afectat habitatele naturale ale acestor pești au dus la declinul dramatic al populațiilor de sturioni. În prezent, pescuitul sturionilor este interzis în România, în încercarea de a proteja aceste specii rare și de a le permite să se refacă.
Totuși, caviarul rămâne o delicatesă apreciată în întreaga lume, iar prețul său reflectă raritatea speciei de sturion de la care provin icrele. Cu cât peștele este mai rar și mai greu de capturat, cu atât caviarul devine mai scump. De exemplu, păstruga, un sturion extrem de prețios, produce icre doar o dată la șapte ani, iar cele mai valoroase icre sunt recoltate de la exemplare cu vârste între 8 și 22 de ani.
### Concluzie
De-a lungul timpului, România a fost un important jucător pe scena internațională a producției de caviar, Delta Dunării fiind un adevărat paradis al sturionilor și al pescarilor. Această perioadă de glorie a capturilor de sturioni și producției de caviar a adus faimă internațională României, iar documentarul britanic din 1962 sublinia această legătură specială dintre natura sălbatică a Deltei și rafinamentul caviarului.
Astăzi, caviarul românesc și sturionii din Delta Dunării fac parte dintr-o epocă apusă, dar istoria acestui produs rămâne un capitol important în povestea României ca furnizor de delicatese de lux. În prezent, protecția acestor specii și conservarea habitatului lor rămân priorități pentru a asigura supraviețuirea sturionilor și, eventual, o posibilă renaștere a acestei tradiții.
