În timp ce ofensiva militară a președintelui american Donald Trump împotriva Iranului continuă să tensioneze Orientul Mijlociu, atenția administrației de la Washington se îndreaptă tot mai clar și spre Cuba, o țară afectată de o gravă criză energetică. Insula traversează o perioadă extrem de dificilă, marcată de pene masive de curent, lipsă de combustibil și probleme tot mai mari în aprovizionarea populației. Reuters a relatat că, după blocarea livrărilor de petrol din Venezuela și amenințările comerciale lansate de Trump, Cuba s-a confruntat cu penurii severe și întreruperi de electricitate care au afectat viața de zi cu zi.
Pentru cei peste 11 milioane de locuitori ai insulei, criza se simte în fiecare aspect al vieții cotidiene. Autoritățile cubaneze au avertizat asupra dificultăților legate de energie, transport și aprovizionare, iar spitalele și alte servicii esențiale au fost puse sub presiune din cauza lipsei de resurse. Potrivit Reuters, oficialii de la Havana au acuzat direct măsurile americane că au agravat colapsul energetic și economic al țării.
Locuitorii descriu o viață tot mai apăsătoare, în care întunericul, lipsa apei și imposibilitatea de a desfășura activități de bază au devenit parte din rutina zilnică. În multe zone, oamenii caută locuri unde își pot încărca telefoanele sau de unde pot obține acces temporar la energie, în timp ce economia locală este paralizată de lipsa combustibilului și de oprirea unor servicii esențiale.
Autoritățile cubaneze susțin că unul dintre factorii majori care au agravat situația este blocada energetică impusă de Statele Unite. La finalul lunii ianuarie 2026, Donald Trump a amenințat cu tarife împotriva oricărei țări care vinde sau livrează petrol Cubei, într-o nouă etapă a campaniei sale de presiune asupra regimului de la Havana. Reuters a relatat că această măsură a avut efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil a insulei și a accentuat criza deja existentă.
În paralel, mesajele lui Trump privind Cuba au devenit tot mai dure. Reuters a relatat că președintele american a spus recent că un acord cu Cuba „s-ar putea face ușor”, dar a mers mai departe sugerând și posibilitatea unei „preluări prietenoase”, după care a adăugat că aceasta „s-ar putea să nu fie una prietenoasă”. Aceste declarații au alimentat și mai mult tensiunile dintre Washington și Havana.
Administrația Trump continuă să condiționeze orice posibilă relaxare a presiunilor de schimbări politice majore la Havana, inclusiv în ceea ce privește eliberarea prizonierilor politici și acceptarea unor negocieri directe cu Statele Unite. În același timp, Reuters și AP arată că strategia Casei Albe față de Cuba face parte dintr-o abordare regională mult mai agresivă, după măsurile luate împotriva Venezuelei și presiunile crescute exercitate asupra altor state considerate ostile intereselor americane.
Astfel, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al unei crize umanitare tot mai vizibile în Cuba, administrația Trump pare să deschidă un nou front de presiune geopolitică. Pentru Havana, combinația dintre colapsul energetic intern și ofensiva politică a Washingtonului riscă să transforme o criză deja gravă într-un punct de ruptură regională.