Otniela Sandu a făcut o confesiune emoționantă despre una dintre cele mai dificile perioade din viața sa, dezvăluind că s-a născut cu o boală rară care i-a marcat copilăria. Vedeta a povestit că, până la vârsta de 4 ani, nu a putut merge deloc, iar șansele de a avea o viață normală păreau minime. Astăzi, însă, privește totul ca pe o adevărată minune și un dar primit „cu ajutorul lui Dumnezeu”.
Boala rară cu care s-a născut Otniela Sandu
Otniela a explicat că diagnosticul primit la naștere a fost unul sever: luxație congenitală bilaterală, o afecțiune gravă care presupune dezvoltarea incorectă a șoldurilor. Mai exact, vedeta s-a născut cu un picior mai lung și unul mai scurt, motiv pentru care nu a putut să stea în picioare și să meargă în primii ani de viață.
„Eu am avut luxație congenitală și nu am mers până la 4 ani. Diagnosticul a fost de boală congenitală bilaterală. Practic, m-am născut cu un picior mai lung și unul mai scurt”, a povestit Otniela.
În acea perioadă, copilăria ei a fost complet diferită de cea a altor copii. Era imobilizată într-un aparat special, care îi ținea picioarele desfăcute la 90 de grade, într-o poziție extrem de dificil de suportat pentru un copil atât de mic.
Medicul care i-a schimbat destinul
Un rol esențial în vindecarea Otnielei l-a avut celebrul medic Alexandru Pesamosca, considerat o legendă a medicinei românești. Vedeta spune că acesta a fost omul care i-a oferit șansa la o viață normală, refuzând o intervenție chirurgicală radicală, care ar fi lăsat-o cu sechele permanente.
„Pesamosca a fost doctorul care a avut grijă de mine de mică. A spus că Dumnezeu a făcut o minune. Nu a vrut să mă opereze, pentru că operația ar fi însemnat să-mi scoată picioarele din șold și să le pună la loc, iar toți copiii operați așa rămâneau șchiopi. A refuzat și a spus: «Hai să încercăm cu aparatul acesta»”, a mărturisit vedeta.
Aparatul, adus din străinătate și folosit atunci doar în scop experimental, a fost purtat de Otniela timp de doi ani. În tot acest interval, așa dormea, așa mergea la baie și așa era dusă la grădiniță, de bunica ei, cea care i-a fost sprijin constant.
Credința, sprijinul familiei și dorința de a merge
Bunica Otnielei a avut un rol fundamental în această luptă. Ea se ruga neîncetat și i-a insuflat credința în Dumnezeu, convingerea că puterea divină este mai presus de orice diagnostic medical.
„Bunica se ruga non-stop și mereu mi-a spus să cred în Dumnezeu. Asta a fost lecția. E o binecuvântare că pot să merg”, a spus Otniela.
După ce a renunțat la aparat, între 4 și 5 ani, Otniela a trebuit să învețe efectiv să meargă, pas cu pas, pentru că nu știa cum. „Mă târam pe coate, nu știam să merg. Îmi doream foarte mult să pot merge”, a rememorat ea.
De la un copil imobilizat, la o femeie fără limite
Deși medicii nu credeau că va putea vreodată să ducă o viață activă, realitatea de astăzi este cu totul alta. Otniela Sandu spune că tocmai această copilărie marcată de suferință a transformat-o într-o persoană care nu se teme de nimic.
„Nu se presupunea vreodată că voi putea să merg, să urc pe munți, să schiez sau să fac lucruri de adrenalină. Toată viața părinții au încercat să mă protejeze, iar eu toată viața am fugit. Am zis că nimic nu e imposibil.”
Vedeta, cunoscută și ca fosta iubită a lui Sebastian Dobrincu, spune că experiența prin care a trecut a învățat-o să aprecieze fiecare pas, la propriu și la figurat.
„Știu cum e să vrei ceva și să nu poți. De aceea acum fac tot ce se spunea că nu voi face niciodată. Sunt foarte bine și nu mă mai ține nimic pe loc.”
Povestea Otnielei Sandu este una despre suferință, credință și voință, dar mai ales despre un destin schimbat prin devotamentul unui medic excepțional și prin puterea de a nu renunța niciodată.