Articol:
Investigațiile publicate de platforma jurnalistică Snoop continuă să scoată la lumină detalii cutremurătoare despre abuzurile comise de Alfred Bulai, profesor SNSPA, sociolog cunoscut și analist politic cu apariții frecvente la televiziune. Luni dimineață, echipa de jurnaliști a publicat partea a doua a unei anchete care documentează mărturii și fapte ce relevă o extindere masivă a acțiunilor sale abuzive, întinse pe parcursul a 37 de ani. Cu fiecare informație adăugată, portretul unui individ care a exploatat poziția sa de putere devine tot mai clar.
Un trecut întunecat: abuzuri din anii ’80
Alfred Bulai, acum în centrul unui scandal național, a fost profesor de gimnaziu înainte de Revoluție, între 1986 și 1989, la două școli din Giurgiu. Relatările foștilor elevi dezvăluie metode de „pedagogie” violente și degradante. Elevele erau supuse umilințelor fizice, fiind lovite cu indicatorul sau bătute „la fundul gol” pentru note mici sau „comportament nepotrivit”.
„Ne băga degetul sub sân și întreba ironic: «Unde ți-e, domnișoară, matricola?»” – mărturisește una dintre fostele eleve. De asemenea, scenele de pedeapsă fizică aveau loc în fața clasei, iar cei pedepsiți izbucneau adesea în lacrimi.
Aceste comportamente, tolerate în perioada comunistă, nu au fost uitate de victimele sale, care și-au adunat curajul să vorbească după decenii de tăcere.
Noi dezvăluiri despre abuzurile de după 1990
După Revoluție, cariera lui Alfred Bulai a evoluat rapid, ajungând în mediul universitar și mai târziu în funcții publice. Potrivit noilor informații, profesorul și-a folosit influența pentru a manipula și abuza de studente. În biroul său din cadrul SNSPA sau, mai târziu, în biroul său de secretar de stat din Guvern, Bulai organiza „întâlniri private” cu studentele, biroul de la Piața Victoriei fiind descris de victime drept „un loc al compromisurilor”.
Investigația Snoop relevă că abuzurile profesorului nu s-au limitat la comportamente verbale nepotrivite. În stagiile de practică, el ar fi supus mai multe studente la presiuni psihologice și hărțuire, trei cazuri distincte fiind documentate doar în anul 2014. Aceste comportamente au determinat unele victime să renunțe la studii sau să le amâne.
În ultimele 12 luni, studenții SNSPA au semnalat comportamentul său misogin și sexist către diverse foruri universitare, însă plângerile lor au fost ignorate sau minimalizate. Universitatea a negat vehement orice cunoștință despre aceste probleme, în ciuda mărturiilor publicate deja.
„Glumele” profesorului: manipulare sau scuze?
În fața procurorilor, Bulai adoptă o atitudine defensivă, încercând să justifice comportamentele sale ca fiind simple „glume” sau manifestări ale personalității sale. Întrebat de ce făcea afirmații sexuale sau de ce le cerea studentelor să se dezbrace, răspunsurile sale sunt ambigue: „Sunt o fire glumeață, așa sunt eu.”
Dialogurile consemnate de procurori redau un tablou îngrijorător al atitudinii sale:
- Procuror: „De ce îi repetați persoanei vătămate că este îndrăgostită de dvs. și că vrea să fie dominată?”
Bulai: „Cel mult în glumă, într-un context amuzant.” - Procuror: „De ce făceați glume de tipul: «Nu consumă nimic de la animale, nici măcar spermă»?”
Bulai: „Am văzut ceva pe internet despre vegetarieni și probabil am formulat asta ca o glumă.”
Aceste justificări au fost respinse de victime și de opinia publică, care văd în ele o încercare de a minimaliza gravitatea faptelor sale.
Complicități și rețele de influență
Ancheta Snoop aduce în prim-plan rolul Corinei Benga, fosta asistentă universitară a profesorului, despre care se spune că l-ar fi ajutat pe acesta să gestioneze relațiile cu studentele și să pună presiuni asupra victimelor. Acum, Benga îl sprijină în mod activ, inclusiv prin cumpărarea de articole favorabile în presă, în timp ce discreditează victimele care au avut curajul să vorbească. Întrebată de jurnaliști, aceasta a refuzat să comenteze.
„Sunt ca Petrini” – o victimă a propriei imagini?
Bulai se prezintă ca o victimă a unei conspirații media, evocând personajul Victor Petrini din romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” al lui Marin Preda, care suferă o condamnare nedreaptă. Într-o discuție interceptată de procurori, el spune: „Sunt ca Petrini. Nu vor decât să mă distrugă.” Totuși, anchetele continuă să dezvăluie un model de comportament constant, bine structurat.
Cronologia victimelor
În prezent, investigațiile confirmă existența a cel puțin 28 de victime documentate, incluzând cazuri din perioada comunistă, studente de la SNSPA, precum și persoane identificate după publicarea anchetelor. Numărul real al victimelor ar putea fi însă mult mai mare, conform estimărilor făcute de jurnaliști și procurori.
Concluzii
Cazul Alfred Bulai este un exemplu grăitor al efectelor pe care le poate avea abuzul de putere într-un sistem care nu prioritizează protecția victimelor. Lipsa unei reacții adecvate din partea instituțiilor implicate – de la SNSPA la organele judiciare – ridică întrebări serioase despre modul în care astfel de comportamente au fost tolerate decenii la rând.
Publicul așteaptă acum nu doar tragerea la răspundere a celor vinovați, ci și măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în mediul academic și nu numai.