NATO a convocat o reuniune de urgență după incidentele provocate de dronele care au ajuns pe teritoriul României. Alianța a decis să discute, la nivel înalt, măsurile necesare pentru consolidarea securității la Marea Neagră și pentru protejarea flancului estic.
Întâlnirea a avut loc la Bruxelles, în contextul unor evenimente recente care au ridicat noi semne de întrebare privind siguranța spațiului aliat: explozia unei drone ucrainene în Portul Constanța și impactul unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. Aceste incidente au readus în prim-plan vulnerabilitățile generate de războiul din Ucraina și de apropierea amenințărilor de granițele României.
Reuniunea de miercuri s-a desfășurat în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, la nivel de ambasadori, și este considerată una dintre cele mai importante discuții din ultimele luni privind securitatea în zona Mării Negre. România a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților pentru întărirea capacităților de apărare și pentru combaterea amenințărilor reprezentate de dronele aeriene și maritime.
NATO transmite un mesaj ferm: fiecare centimetru de teritoriu aliat va fi apărat
Înaintea discuțiilor, NATO a transmis un mesaj clar de solidaritate și a reafirmat angajamentul de a apăra fiecare centimetru al teritoriului statelor membre.
Reprezentanții Alianței au subliniat că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a generat tot mai multe incidente cu drone în apropierea flancului estic, atât în spațiul aerian, cât și în zona Mării Negre.
Potrivit NATO, aceste provocări obligă statele membre să adapteze rapid măsurile de apărare și să dezvolte soluții moderne pentru detectarea, interceptarea și neutralizarea noilor tipuri de amenințări.
România cere protecție suplimentară pentru zona Mării Negre
La reuniunea de la Bruxelles, România a fost reprezentată de ambasadorul Dan Neculăescu, diplomat implicat în ultimele luni în discuțiile legate de securitatea regională.
Autoritățile române au solicitat încă din luna februarie sprijin suplimentar pentru monitorizarea și apărarea Mării Negre, avertizând că amenințările provenite din războiul din Ucraina se apropie tot mai mult de infrastructura strategică a țării.
Printre subiectele discutate s-au aflat și riscurile privind proiectul Neptun Deep, considerat esențial pentru independența energetică a României și pentru reducerea dependenței Europei de gazele rusești.
Ce sprijin ar putea primi România
Potrivit unor surse diplomatice, România beneficiază deja de sprijin din partea Italiei și Spaniei, iar discuții sunt în desfășurare și cu Polonia și Portugalia.
Sprijinul vizează aeronave și capabilități specializate pentru interceptarea și neutralizarea dronelor aeriene, un domeniu devenit prioritar după incidentele din ultimele zile.
Situația este însă mai dificilă în cazul dronelor maritime. Acestea reprezintă o tehnologie relativ nouă, iar NATO nu dispune încă de soluții complete și unitare pentru contracararea lor la nivelul întregii Alianțe.
Din acest motiv, România a cerut dezvoltarea unor mecanisme comune de protecție pentru statele membre aflate la Marea Neagră, astfel încât amenințările să poată fi gestionate mai eficient.
Rolul lui Dan Neculăescu la reuniunea NATO
Participarea ambasadorului Dan Neculăescu la reuniunea clasificată a fost considerată importantă, având în vedere experiența sa și faptul că acesta cunoaște în detaliu solicitările formulate de România în cadrul NATO.
Prezența sa a atras atenția și în plan politic, după ce premierul desemnat Eugen Tomac a anunțat că l-a propus pentru funcția de ministru al Apărării în viitorul Executiv.
În cadrul reuniunii, Neculăescu a prezentat aliaților evaluările României privind riscurile din zona Mării Negre și necesitatea accelerării măsurilor de protecție pentru infrastructura strategică și teritoriul național.
Nicușor Dan: responsabilitatea aparține Rusiei
Președintele Nicușor Dan a declarat, după incidentul din Portul Constanța, că deși drona care s-a autodetonat era ucraineană, responsabilitatea finală aparține Rusiei, deoarece Moscova este cea care a declanșat războiul împotriva Ucrainei.
Șeful statului a explicat că dronele maritime reprezintă o provocare tehnologică majoră pentru toate statele NATO, deoarece sunt dificil de detectat cu sistemele radar obișnuite.
„Este o tehnologie nouă. România nu este singura țară care a avut probleme de acest tip. Toți ne adaptăm pentru acest tip de tehnologie. Dificultatea este că radarele obișnuite nu le văd, fiind necesare echipamente speciale cu rază mai mică pentru detectarea lor”, a precizat președintele.
Reuniunea de urgență de la Bruxelles marchează un moment important pentru România și pentru securitatea la Marea Neagră. După seria de incidente care au afectat direct teritoriul românesc, NATO analizează noi măsuri de protecție și adaptare la amenințările moderne, într-un context regional tot mai tensionat.
