România se pregătește pentru un an economic dificil, pe fondul unui nou val de scumpiri care, potrivit estimărilor specialiștilor, ar putea depăși nivelul record atins în 2025. Presiunile vin în special din zona energiei, unde schimbările de reglementare anunțate de autorități riscă să se reflecte rapid în prețurile de zi cu zi.
Una dintre principalele cauze ale acestor evoluții este reprezentată de modificarea modului de plafonare a prețului gazelor naturale. Conform planurilor guvernamentale, plafonarea va fi menținută doar pentru consumatorii casnici, în timp ce firmele vor fi expuse integral noilor tarife majorate. Această diferențiere este văzută de economiști drept un factor declanșator al scumpirilor în lanț.
Creșterea costurilor suportate de companii va fi transferată inevitabil în prețurile finale ale produselor și serviciilor. De la alimente și transport până la servicii de bază, impactul se va resimți direct în bugetele populației. Specialiștii estimează că prețul gazelor naturale pentru consumatorii industriali ar putea crește cu până la 15%, iar procesul de liberalizare a pieței ar putea adăuga încă aproximativ 10% la rata inflației.
Realitatea din piețe confirmă deja aceste temeri. Steliana Ionescu, vânzătoare la o măcelărie dintr-o piață agroalimentară, spune că scumpirile au devenit o rutină zilnică: „Aproape zilnic schimb etichetele de preț”. Potrivit acesteia, prețurile au crescut cu aproximativ 40% față de anul trecut, iar unele produse de bază au suferit majorări dramatice. De exemplu, prețul pâinii a urcat de la 2,50 lei la 4,50 lei, într-un interval relativ scurt.
Contextul nu este unul izolat. În 2025, România a înregistrat cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, de aproape trei ori peste media statelor membre. Principalul motor al acestei evoluții a fost explozia prețurilor la energia electrică, care au crescut cu aproximativ 60% după eliminarea schemei de plafonare. Efectele s-au propagat rapid în întreaga economie, afectând costul vieții pentru milioane de români.
Economiștii avertizează că un scenariu similar s-ar putea repeta în aprilie 2026, odată cu eliminarea plafonării la gaze. Deși populația va rămâne temporar protejată, firmele vor fi cele care vor resimți șocul, iar consecințele se vor vedea din nou în prețurile de la raft.
Există totuși și o perspectivă mai optimistă pe termen mediu. Specialiștii speră că exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră ar putea contribui la stabilizarea și chiar reducerea prețurilor, oferind României o mai mare independență energetică. Până atunci însă, anul 2026 se anunță unul al presiunilor economice, în care puterea de cumpărare a populației va continua să fie pusă la încercare.