**Recalcularea Pensiilor în România: Discrepanțe Majore și Provocări pentru Sistemul Public**
Începând cu anul 2024, recalcularea pensiilor din sistemul public românesc a adus în atenție diferențele semnificative între veniturile pensionarilor. Deși un număr restrâns de persoane beneficiază de pensii extrem de mari, majoritatea pensionarilor din România continuă să trăiască cu venituri modeste. Această distribuție neuniformă a pensiilor ridică întrebări esențiale legate de echitatea și sustenabilitatea sistemului public de pensii din țara noastră.
### **Pensiile de lux: privilegiații sistemului**
Printre pensionarii români, există un mic grup de persoane care se bucură de pensii considerabile, mult peste venitul mediu al celor mai mulți pensionari. După recalculare, cea mai mare pensie din România ajunge la 108.627 lei pe lună. După aplicarea impozitelor, beneficiarul rămâne cu aproape 98.000 de lei lunar, echivalentul a aproximativ 19.600 de euro. Această sumă este absolut impresionantă, având în vedere standardele economice din România, unde majoritatea pensionarilor trăiesc din pensii mult mai mici.
Pe lângă acest caz, există aproximativ 20 de pensionari în România care încasează pensii de peste 40.000 de lei pe lună. Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii, al doilea cel mai mare venit lunar din pensii este de 94.519 lei brut, iar al treilea se ridică la 89.991 lei brut. Aceste pensii sunt nu doar rezultatul unor contribuții semnificative din perioada activă, ci și al unor legi favorabile care au permis anumitor categorii de persoane să beneficieze de condiții speciale de pensionare.
Un factor care contribuie la aceste pensii extrem de mari îl reprezintă experiența de muncă în străinătate sau în companii multinaționale în anii ’90 și 2000, perioade în care unii dintre acești pensionari au avut salarii foarte mari, ceea ce a dus la contribuții considerabile la sistemul de pensii. De exemplu, există cazuri de persoane care au lucrat în ambasade sau pentru organizații internaționale și care acum beneficiază de pensii mult peste media națională.
### **Topul pensiilor publice din România**
Lista celor mai mari pensii din sistemul public românesc este dominată de venituri impresionante. Pe lângă cele mai mari trei pensii deja menționate, alte pensii din top 10 includ venituri lunare de 81.299 lei, 72.317 lei și 70.972 lei. Chiar și pensiile mai modeste din acest clasament, cum ar fi cea de pe locul 10 (62.654 lei), rămân mult peste pensia medie din România.
Pentru a pune aceste cifre în context, pensia medie brută în România, după majorarea de 20% din septembrie 2024, a ajuns la 2.792 de lei. Chiar și cu această creștere, diferențele dintre pensiile de lux și cele medii sau mici sunt izbitoare. Marea majoritate a pensionarilor continuă să primească venituri care abia le permit să își acopere cheltuielile zilnice, în timp ce un număr restrâns de persoane beneficiază de pensii colosale.
### **Discrepanțele regionale semnificative**
Un alt aspect care relevă inegalitățile din sistemul public de pensii din România este distribuția geografică a veniturilor pensionarilor. Diferențele nu se manifestă doar între pensionarii cu pensii mari și cei cu pensii medii, ci și între regiunile țării. Bucureștiul și câteva județe din vestul și centrul României, cum ar fi Hunedoara, Brașov, Gorj și Prahova, beneficiază de pensii mai mari, în special datorită nivelului ridicat al salariilor și contribuțiilor înregistrate în aceste zone.
De exemplu, în Sectorul 1 al Capitalei, pensia medie brută depășește 4.000 de lei, reflectând nivelul economic ridicat al acestei zone. În alte sectoare din București și în județe precum Galați sau Prahova, pensia medie este de peste 3.000 de lei brut. În contrast, în județele mai sărace din sudul și estul țării, cum ar fi Botoșani, pensia medie brută este de doar 2.213 lei, cea mai mică din România.
Aceste discrepanțe regionale reflectă în mare parte inegalitățile economice și sociale dintre diversele părți ale țării. În regiunile mai sărace, unde oportunitățile de muncă bine plătite au fost limitate, pensiile sunt mult mai mici, în timp ce în zonele dezvoltate, pensionarii beneficiază de venituri mai mari datorită contribuțiilor pe care le-au făcut pe parcursul vieții active.
### **Provocările pentru bugetul de stat**
Sistemul public de pensii din România este supus unei presiuni constante din cauza numărului mare de pensionari și a costurilor ridicate pentru bugetul de stat. În prezent, există aproximativ 4,6 milioane de pensionari în România, iar guvernul alocă lunar peste 12,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor. Această sumă reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat, mai ales într-un context economic instabil.
Creșterea pensiilor din 2024 a adus o ușurare pentru mulți pensionari, dar specialiștii avertizează că aceasta pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat că sustenabilitatea acestor creșteri depinde de găsirea resurselor necesare pentru a le finanța fără a afecta echilibrul bugetar. „Dacă resursele sunt găsite într-un mod sustenabil, impactul asupra economiei ar putea fi limitat. Însă dacă acestea nu sunt disponibile, efectele negative, inclusiv asupra inflației, pot fi considerabile,” a explicat Isărescu.
Economistul Bogdan Găvan a avertizat, de asemenea, că creșterea pensiilor ar putea duce la o prelungire a procesului de scădere a inflației în România. „Vom vedea o mică inflamare a inflației în următoarele luni, ceea ce va face ca România să rămână pe primul loc în Europa în ceea ce privește rata inflației,” a declarat Găvan.
### **Nemulțumirile pensionarilor și provocările birocratice**
În ciuda creșterilor recente ale pensiilor și a recalculărilor din 2024, mulți pensionari continuă să se confrunte cu dificultăți birocratice și cu erori în procesul de recalculare. Numeroase decizii administrative au fost emise cu întârzieri, iar pensionarii au semnalat probleme legate de lipsa de claritate în comunicarea cu Casele de Pensii.
În multe cazuri, recalculările au fost făcute incorect sau au întârziat, ceea ce a provocat frustrare și nemulțumire în rândul pensionarilor. Cu toate acestea, pentru mulți dintre ei, orice creștere a pensiei este binevenită, mai ales în contextul economic dificil, caracterizat de creșterea prețurilor și inflația ridicată.
### **Concluzii**
Recalcularea pensiilor din 2024 a evidențiat atât discrepanțele uriașe între veniturile pensionarilor, cât și provocările cu care se confruntă sistemul public de pensii din România. În timp ce un mic grup de persoane beneficiază de pensii de lux, majoritatea pensionarilor continuă să trăiască cu venituri modeste. Aceste diferențe ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea și echitatea sistemului de pensii.
Pe măsură ce numărul pensionarilor crește și presiunile financiare asupra bugetului de stat se intensifică, va fi esențial pentru autorități să găsească soluții pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii, fără a afecta în mod negativ economia și bunăstarea generală a populației.