Anul școlar 2024-2025 marchează începutul unor schimbări profunde și semnificative pentru elevii din România, atât în ceea ce privește procesul de învățare, cât și structura examenului de Bacalaureat. Aceste modificări sunt introduse prin noul Statut al Elevului și Legea educației nr. 198/2023, care vin să adapteze sistemul educațional la realitățile moderne și la cerințele tot mai diverse ale pieței muncii și societății. Aceste reforme nu doar că extind drepturile elevilor, dar și introduc evaluări mai cuprinzătoare pentru a reflecta mai bine competențele lor.

### Drepturi extinse pentru elevi din anul școlar 2024-2025

Odată cu implementarea noului Statut al Elevului, care a fost publicat în Monitorul Oficial în august 2024, elevii din România beneficiază de drepturi extinse și de o serie de facilități care îi vor ajuta să își dezvolte competențele într-un mod mai eficient. Una dintre cele mai notabile schimbări este posibilitatea de a studia două limbi de circulație internațională, atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv. Această măsură reprezintă o schimbare semnificativă față de legislația anterioară, care permitea studierea unei singure limbi străine în regim bilingv. Prin această reformă, România se aliniază tendințelor europene care promovează plurilingvismul, o direcție ce devine din ce în ce mai importantă pe piața muncii globalizată.

În prezent, România se numără deja printre țările europene cu un procent ridicat de elevi care studiază două limbi străine la nivel gimnazial și liceal. Această extindere a dreptului de a studia mai multe limbi nu doar că le oferă elevilor un avantaj competitiv, dar contribuie și la dezvoltarea abilităților interculturale și a competențelor de comunicare. Într-o lume în care conectivitatea și colaborarea internațională devin tot mai importante, aceste competențe sunt esențiale pentru succesul viitor al elevilor.

O altă schimbare importantă este introducerea posibilității pentru elevi de a oferi feedback profesorilor la finalul fiecărui an școlar. Acest demers este menit să creeze un mediu educațional mai colaborativ și mai orientat spre nevoile elevilor. Feedback-ul elevilor va putea juca un rol important în îmbunătățirea calității predării și în ajustarea metodelor de învățare la nevoile actuale.

În plus, conform noului Statut al Elevului, aceștia au dreptul la planuri individualizate de învățare, care să țină cont de abilitățile și ritmul fiecăruia. Această măsură vine în sprijinul unei educații personalizate, menită să asigure că toți elevii își ating potențialul maxim, indiferent de dificultățile sau provocările cu care se confruntă. Astfel, educația românească face un pas înainte către o adaptare mai bună la nevoile individuale ale elevilor, promovând egalitatea de șanse și dezvoltarea fiecăruia.

### Noul Bacalaureat – schimbări majore în structura examenului

Una dintre cele mai semnificative modificări pentru elevii care încep clasa a VIII-a în 2024 este noua structură a examenului de Bacalaureat. Conform Legii educației nr. 198/2023, acest examen va fi complet redefinit, introducând cel puțin cinci probe scrise și patru probe de competențe, dintre care două la limbi străine.

Probele de competențe lingvistice și digitale, care până acum erau desfășurate la finalul ciclului liceal, vor fi acum susținute pe parcursul anului școlar. Aceasta este o schimbare semnificativă, menită să reducă presiunea asupra elevilor în perioada examenului final și să permită o evaluare mai relaxată și mai continuă a abilităților lor.

Printre probele scrise obligatorii se numără, desigur, examenul la Limba și literatura română, care va fi adaptat în funcție de specializarea elevilor. De exemplu, elevii de la profilul umanist vor avea subiecte specifice filologiei, iar cei de la profilurile tehnice sau reale vor susține o probă care reflectă pregătirea lor specifică. Acest sistem diferențiat permite o evaluare mai corectă și mai relevantă a cunoștințelor elevilor, reducând decalajele dintre profiluri și asigurând o mai bună reprezentare a abilităților fiecărui elev.

Elevii care studiază în limba maternă vor susține atât probe scrise, cât și probe orale în acea limbă, ceea ce asigură o evaluare corectă a competențelor lor lingvistice. O altă noutate importantă este introducerea a două probe scrise specifice specializării elevilor. De exemplu, elevii de la profilul umanist vor susține o probă la Istorie și o altă probă la alegere, cum ar fi Geografia sau una dintre științele socioumane, precum Psihologia sau Sociologia.

Mai mult, noua structură a Bacalaureatului introduce o probă scrisă la o disciplină complementară, menită să certifice cunoștințele de bază ale elevilor. Aceasta poate fi Matematică, Fizică sau Biologie, în funcție de profilul ales de elev. Astfel, Bacalaureatul devine un examen care nu doar evaluează cunoștințele teoretice, ci și competențele practice și multidisciplinare, pregătind elevii pentru cerințele viitoare.

### Un viitor educațional mai flexibil și mai orientat către competențe

Noua structură a Bacalaureatului nu se limitează doar la testarea cunoștințelor teoretice, ci pune un accent deosebit pe competențele practice și lingvistice. Elevii sunt încurajați să dezvolte competențe multiple, esențiale pentru succesul lor viitor, atât pe piața muncii, cât și în continuarea studiilor la nivel universitar.

Faptul că două probe de competențe lingvistice sunt obligatorii reflectă importanța tot mai mare acordată învățării limbilor străine. Elevii vor trebui să atingă un nivel B2 la prima limbă străină și un nivel B1 sau A2 la a doua, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Această flexibilitate în alegerea probelor și diversificarea evaluării pregătesc elevii pentru un viitor dinamic, în care competențele lingvistice și digitale sunt indispensabile.

Aceste schimbări majore, care vor intra în vigoare complet începând cu anul școlar 2028-2029, sunt menite să aducă un plus de relevanță și adaptabilitate sistemului de educație românesc. Elevii care vor finaliza gimnaziul în 2024 vor fi primii care se vor confrunta cu aceste modificări, iar pregătirea lor pentru acest nou format trebuie să înceapă deja.

### Concluzie

Anul școlar 2024-2025 vine cu schimbări esențiale pentru elevii români, atât în ceea ce privește drepturile lor în sistemul de învățământ, cât și în modul în care vor fi evaluați la finalul ciclului liceal. Noul Bacalaureat aduce o abordare mai flexibilă și mai orientată spre competențe, oferind elevilor posibilitatea de a-și demonstra cunoștințele într-un mod mai adaptat cerințelor moderne. Drepturile extinse, precum studiul a două limbi străine și posibilitatea de a oferi feedback profesorilor, contribuie la crearea unui mediu educațional mai dinamic și mai participativ, pregătindu-i pe elevi pentru provocările viitoare.