Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a oferit detalii noi și esențiale despre ciclonul Ashley și impactul său potențial asupra României. Schimbările bruște și extreme ale vremii, generate de acest fenomen, vor afecta mare parte din țară, aducând cu sine temperaturi neobișnuit de ridicate, urmate de o scădere dramatică, precum și ploi torențiale și furtuni severe. Această situație meteorologică extremă ar putea duce chiar la emiterea unui cod roșu de furtuni, avertizând asupra pericolelor iminente din unele regiuni.

### **O vreme caldă urmată de o răcire bruscă**

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Elena Mateescu a explicat că România se va confrunta în următoarele zile cu o schimbare drastică a vremii. Începutul de toamnă care părea blând și însorit va fi înlocuit rapid de condiții meteorologice extreme. Pe parcursul zilei de vineri, 27 septembrie, regiunile sudice ale țării vor înregistra temperaturi maxime de până la 34 de grade Celsius, valori neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului. Cu toate acestea, vremea călduroasă nu va dura, iar duminică, 29 septembrie, un val de aer rece va pătrunde în România, aducând o scădere bruscă a temperaturilor.

„De la 34 de grade, practic vom avea o prăbușire a regimului de temperaturi, ajungând la cel mult 15 grade în regiunile intracarpatice și posibil doar 22 de grade în sud-estul țării”, a explicat șefa ANM. Această descreștere a temperaturilor, foarte accentuată și rapidă, este rezultatul interacțiunii dintre masele de aer foarte calde și cele reci, iar această combinație va declanșa fenomene meteorologice extreme.

Această răcire bruscă nu va aduce doar temperaturi mai scăzute, ci și instabilitate atmosferică pronunțată, în special în zonele vestice și nord-vestice ale țării. Instabilitatea atmosferică poate favoriza apariția furtunilor severe, care pot veni la pachet cu cantități mari de precipitații, grindină și vânturi puternice.

### **Ciclonul Ashley și intensificarea instabilității atmosferice**

Ciclonul Ashley, un sistem meteo extrem de activ care își are originea în zona Mediteranei, va juca un rol crucial în instabilitatea atmosferică din România. Conform prognozelor, ciclonul va aduce condiții de vreme severă în vestul și nord-vestul țării, afectând în mod special regiuni precum Banat, Crișana, Maramureș și vestul Transilvaniei. Aceste zone se vor confrunta cu instabilitate atmosferică severă și ploi torențiale, care vor putea cumula cantități mari de apă într-un timp foarte scurt.

Elena Mateescu a subliniat că echipa de la Centrul Național de Prognoză este pregătită să emită avertizări de tip cod galben și portocaliu pentru aceste regiuni, având în vedere că precipitațiile vor atinge 30-40 l/mp, cantități suficient de mari pentru a crea riscul de inundații locale și alte fenomene extreme. În plus, instabilitatea atmosferică va continua să crească, cu cele mai intense fenomene așteptate să aibă loc începând de duminică, 29 septembrie, și până luni, 30 septembrie.

Printre regiunile cele mai expuse furtunilor și ploilor torențiale se numără Oltenia, Muntenia, Carpații Meridionali și Carpații de Curbură. Aici, cantitățile de apă vor fi semnificativ mai mari, depășind local 90 l/mp, ceea ce ridică riscul unor inundații și alunecări de teren în zonele montane.

### **Posibil cod roșu pentru furtuni severe**

Elena Mateescu a subliniat că situația meteorologică va fi monitorizată constant, iar echipele ANM vor actualiza avertizările în funcție de evoluția fenomenelor meteo. Dacă prognozele indică acumulări de peste 100 l/mp într-un interval scurt de timp, autoritățile vor emite cod roșu de furtuni pentru anumite regiuni din sudul și sud-vestul României, în special pentru Oltenia, Muntenia și Carpații Meridionali.

„Vom interveni în funcție de ultimele informații și, dacă va exista o probabilitate foarte mare de a avea astfel de cantități de precipitații, vom emite cod roșu de tip nowcasting sau un cod roșu generalizat”, a declarat șefa ANM. Acest tip de cod roșu este rezervat pentru situațiile în care fenomenele meteo extreme sunt iminente și pun în pericol siguranța populației și a bunurilor.

Codul roșu de furtuni este cel mai grav tip de avertizare emis de ANM și indică riscuri majore de inundații, distrugeri cauzate de vânt puternic și fenomene precum grindina de mari dimensiuni. Autoritățile vor lua măsuri rapide și coordonate pentru a proteja populația din zonele afectate, iar cetățenii sunt sfătuiți să fie vigilenți și să urmeze recomandările emise de instituțiile abilitate.

### **Impactul ciclonului asupra României și măsurile de precauție**

Impactul ciclonului Ashley asupra României ar putea fi semnificativ, în special din punct de vedere al precipitațiilor și al furtunilor violente. Regiunile cele mai expuse riscurilor sunt cele vestice, sud-vestice și zonele montane, însă și alte părți ale țării ar putea resimți efectele ciclonului sub forma unor furtuni izolate sau a vânturilor puternice.

Autoritățile îndeamnă populația să fie pregătită pentru eventualele perturbări cauzate de vremea severă. Persoanele care locuiesc în zone cu risc de inundații sunt sfătuite să verifice sistemele de drenaj și să ia măsuri de protecție pentru bunuri. În cazul emiterii unui cod roșu, cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările inutile și să rămână în siguranță în locuințe până la trecerea pericolului.

Pentru fermieri și agricultori, schimbările bruște de temperatură și precipitațiile abundente pot aduce riscuri suplimentare pentru culturile lor. ANM recomandă fermierilor să monitorizeze prognozele meteo și să își protejeze culturile și echipamentele agricole, dacă este posibil.

### **Concluzie: România se pregătește pentru fenomene meteo extreme**

Ciclonul Ashley va aduce o schimbare bruscă și extremă a vremii în România, cu temperaturi care vor scădea dramatic, însoțite de ploi torențiale și furtuni severe. Regiunile vestice, sud-vestice și montane vor fi cele mai afectate, dar întregul teritoriu al țării ar putea resimți efectele acestui fenomen. Autoritățile meteorologice sunt în alertă și monitorizează constant evoluția ciclonului, fiind pregătite să emită avertizări adecvate pentru a proteja populația.

Cetățenii sunt sfătuiți să fie vigilenți, să urmărească actualizările meteo și să ia măsuri preventive pentru a face față acestor condiții meteorologice extreme, care ar putea schimba dramatic peisajul României în următoarele zile.

Anul școlar 2024-2025 marchează începutul unor schimbări profunde și semnificative pentru elevii din România, atât în ceea ce privește procesul de învățare, cât și structura examenului de Bacalaureat. Aceste modificări sunt introduse prin noul Statut al Elevului și Legea educației nr. 198/2023, care vin să adapteze sistemul educațional la realitățile moderne și la cerințele tot mai diverse ale pieței muncii și societății. Aceste reforme nu doar că extind drepturile elevilor, dar și introduc evaluări mai cuprinzătoare pentru a reflecta mai bine competențele lor.

### Drepturi extinse pentru elevi din anul școlar 2024-2025

Odată cu implementarea noului Statut al Elevului, care a fost publicat în Monitorul Oficial în august 2024, elevii din România beneficiază de drepturi extinse și de o serie de facilități care îi vor ajuta să își dezvolte competențele într-un mod mai eficient. Una dintre cele mai notabile schimbări este posibilitatea de a studia două limbi de circulație internațională, atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv. Această măsură reprezintă o schimbare semnificativă față de legislația anterioară, care permitea studierea unei singure limbi străine în regim bilingv. Prin această reformă, România se aliniază tendințelor europene care promovează plurilingvismul, o direcție ce devine din ce în ce mai importantă pe piața muncii globalizată.

În prezent, România se numără deja printre țările europene cu un procent ridicat de elevi care studiază două limbi străine la nivel gimnazial și liceal. Această extindere a dreptului de a studia mai multe limbi nu doar că le oferă elevilor un avantaj competitiv, dar contribuie și la dezvoltarea abilităților interculturale și a competențelor de comunicare. Într-o lume în care conectivitatea și colaborarea internațională devin tot mai importante, aceste competențe sunt esențiale pentru succesul viitor al elevilor.

O altă schimbare importantă este introducerea posibilității pentru elevi de a oferi feedback profesorilor la finalul fiecărui an școlar. Acest demers este menit să creeze un mediu educațional mai colaborativ și mai orientat spre nevoile elevilor. Feedback-ul elevilor va putea juca un rol important în îmbunătățirea calității predării și în ajustarea metodelor de învățare la nevoile actuale.

În plus, conform noului Statut al Elevului, aceștia au dreptul la planuri individualizate de învățare, care să țină cont de abilitățile și ritmul fiecăruia. Această măsură vine în sprijinul unei educații personalizate, menită să asigure că toți elevii își ating potențialul maxim, indiferent de dificultățile sau provocările cu care se confruntă. Astfel, educația românească face un pas înainte către o adaptare mai bună la nevoile individuale ale elevilor, promovând egalitatea de șanse și dezvoltarea fiecăruia.

### Noul Bacalaureat – schimbări majore în structura examenului

Una dintre cele mai semnificative modificări pentru elevii care încep clasa a VIII-a în 2024 este noua structură a examenului de Bacalaureat. Conform Legii educației nr. 198/2023, acest examen va fi complet redefinit, introducând cel puțin cinci probe scrise și patru probe de competențe, dintre care două la limbi străine.

Probele de competențe lingvistice și digitale, care până acum erau desfășurate la finalul ciclului liceal, vor fi acum susținute pe parcursul anului școlar. Aceasta este o schimbare semnificativă, menită să reducă presiunea asupra elevilor în perioada examenului final și să permită o evaluare mai relaxată și mai continuă a abilităților lor.

Printre probele scrise obligatorii se numără, desigur, examenul la Limba și literatura română, care va fi adaptat în funcție de specializarea elevilor. De exemplu, elevii de la profilul umanist vor avea subiecte specifice filologiei, iar cei de la profilurile tehnice sau reale vor susține o probă care reflectă pregătirea lor specifică. Acest sistem diferențiat permite o evaluare mai corectă și mai relevantă a cunoștințelor elevilor, reducând decalajele dintre profiluri și asigurând o mai bună reprezentare a abilităților fiecărui elev.

Elevii care studiază în limba maternă vor susține atât probe scrise, cât și probe orale în acea limbă, ceea ce asigură o evaluare corectă a competențelor lor lingvistice. O altă noutate importantă este introducerea a două probe scrise specifice specializării elevilor. De exemplu, elevii de la profilul umanist vor susține o probă la Istorie și o altă probă la alegere, cum ar fi Geografia sau una dintre științele socioumane, precum Psihologia sau Sociologia.

Mai mult, noua structură a Bacalaureatului introduce o probă scrisă la o disciplină complementară, menită să certifice cunoștințele de bază ale elevilor. Aceasta poate fi Matematică, Fizică sau Biologie, în funcție de profilul ales de elev. Astfel, Bacalaureatul devine un examen care nu doar evaluează cunoștințele teoretice, ci și competențele practice și multidisciplinare, pregătind elevii pentru cerințele viitoare.

### Un viitor educațional mai flexibil și mai orientat către competențe

Noua structură a Bacalaureatului nu se limitează doar la testarea cunoștințelor teoretice, ci pune un accent deosebit pe competențele practice și lingvistice. Elevii sunt încurajați să dezvolte competențe multiple, esențiale pentru succesul lor viitor, atât pe piața muncii, cât și în continuarea studiilor la nivel universitar.

Faptul că două probe de competențe lingvistice sunt obligatorii reflectă importanța tot mai mare acordată învățării limbilor străine. Elevii vor trebui să atingă un nivel B2 la prima limbă străină și un nivel B1 sau A2 la a doua, conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Această flexibilitate în alegerea probelor și diversificarea evaluării pregătesc elevii pentru un viitor dinamic, în care competențele lingvistice și digitale sunt indispensabile.

Aceste schimbări majore, care vor intra în vigoare complet începând cu anul școlar 2028-2029, sunt menite să aducă un plus de relevanță și adaptabilitate sistemului de educație românesc. Elevii care vor finaliza gimnaziul în 2024 vor fi primii care se vor confrunta cu aceste modificări, iar pregătirea lor pentru acest nou format trebuie să înceapă deja.

### Concluzie

Anul școlar 2024-2025 vine cu schimbări esențiale pentru elevii români, atât în ceea ce privește drepturile lor în sistemul de învățământ, cât și în modul în care vor fi evaluați la finalul ciclului liceal. Noul Bacalaureat aduce o abordare mai flexibilă și mai orientată spre competențe, oferind elevilor posibilitatea de a-și demonstra cunoștințele într-un mod mai adaptat cerințelor moderne. Drepturile extinse, precum studiul a două limbi străine și posibilitatea de a oferi feedback profesorilor, contribuie la crearea unui mediu educațional mai dinamic și mai participativ, pregătindu-i pe elevi pentru provocările viitoare.