**Noi modificări aduse Legii Educației: Ce prevede noua Ordonanță de Urgență**

Legea Educației din România a fost din nou supusă modificărilor, de această dată printr-o Ordonanță de Urgență (OUG) adoptată de Guvernul Ciolacu. Este a patra intervenție asupra legii, de la promulgarea acesteia și până în prezent, ceea ce atrage atenția asupra instabilității cadrului legislativ din educație și asupra necesității de adaptare rapidă la noi condiții și cerințe. Noua OUG, publicată în Monitorul Oficial pe 25 septembrie, introduce schimbări semnificative, în special în ceea ce privește învățământul superior și, mai exact, programele de studii doctorale.

### Contextul schimbărilor legislative

Modificările Legii Educației au fost adoptate într-un context tensionat în care sistemul educațional din România este supus unor transformări majore, menite să modernizeze și să alinieze învățământul național cu standardele europene și internaționale. Această nouă OUG, identificată prin numărul 112 din 23 septembrie, vine să ajusteze o serie de articole din Legea Deca-Iohannis, promulgată în cursul acestui an. În mod surprinzător, schimbările au fost operate fără o comunicare prealabilă din partea Ministerului Educației, iar ordonanța nu poartă semnătura ministrului Ligia Deca.

Această abordare ridică întrebări cu privire la transparența procesului legislativ și la implicarea actorilor din domeniul educației în dezbaterile și deciziile care vizează schimbări esențiale. Sistemul educațional din România este unul complex și sensibil la schimbări, iar intervențiile frecvente asupra legilor pot genera confuzie și dificultăți de adaptare pentru cadrele didactice, studenți și instituțiile de învățământ.

### Modificările aduse învățământului superior

Ordonanța de Urgență se concentrează pe învățământul superior, vizând în special programele de doctorat. Potrivit OUG 112, programele de studii universitare de doctorat sunt clasificate în două categorii: doctoratul științific și doctoratul profesional. Această divizare este esențială pentru înțelegerea noilor reguli și cerințe impuse de guvern pentru cei care urmează astfel de programe.

#### 1. **Granturile pentru studiile doctorale**

Una dintre modificările semnificative se referă la acordarea granturilor pentru studiile doctorale. OUG specifică faptul că granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ bursele pentru doctoratul organizat la forma de învățământ cu frecvență, dar nu și pentru doctoratul cu frecvență redusă. Această diferențiere creează o distincție clară între beneficiile financiare ale celor două forme de învățământ și poate influența opțiunile studenților atunci când aleg forma de desfășurare a studiilor doctorale.

Conform noii legislații, programele de studii universitare de doctorat pot fi organizate atât la forma de învățământ cu frecvență, cât și la forma de frecvență redusă. Această flexibilitate oferă mai multe opțiuni studenților care, din diverse motive, nu pot participa la cursuri zilnice. Totuși, programele cu frecvență redusă nu beneficiază de burse, ceea ce ar putea descuraja înscrierea la această formă de studii, în special în rândul celor care depind de sprijin financiar pentru a-și finaliza doctoratul.

#### 2. **Tipurile de doctorat**

O altă modificare importantă adusă de ordonanță este clarificarea tipurilor de studii doctorale. Legea prevede acum două tipuri distincte de doctorat: doctoratul științific și doctoratul profesional.

– **Doctoratul științific** este cel mai tradițional și urmărește producerea de cunoaștere științifică originală, utilizând metode științifice riguroase. Acesta este considerat baza carierei profesionale în învățământul superior și cercetare. Programele de doctorat științific pot fi organizate la ambele forme de învățământ, cu frecvență și cu frecvență redusă.

– **Doctoratul profesional**, în schimb, este un concept mai nou, care se aplică în toate domeniile, inclusiv în învățământul universitar dual. Acesta are ca scop producerea de cunoaștere originală prin aplicarea metodei științifice, reflecției sistematice sau cercetării aplicative. Doctoratul profesional se concentrează asupra unor creații artistice, performanțe sportive de nivel înalt sau teme de importanță practică și oferă o bază pentru cariera profesională în domenii specifice. La fel ca doctoratul științific, acesta poate fi organizat atât la forma de învățământ cu frecvență, cât și la frecvență redusă.

#### 3. **Impactul asupra studenților doctoranzi**

Modificările aduse prin această OUG vor avea un impact direct asupra studenților doctoranzi, în special în ceea ce privește accesul la burse și oportunitățile de cercetare. Studenții care aleg să urmeze un doctorat cu frecvență redusă vor trebui să își asume costurile integrale ale studiilor, ceea ce poate limita accesul la aceste programe pentru cei care nu au resurse financiare suficiente. În același timp, introducerea și clarificarea doctoratului profesional poate oferi oportunități noi pentru cei care doresc să își construiască o carieră în domenii aplicative, artistice sau sportive.

De asemenea, distincția între doctoratul științific și cel profesional ridică noi provocări pentru instituțiile de învățământ superior, care vor trebui să dezvolte programe distincte, adaptate specificului fiecărei forme de doctorat. Aceasta va implica resurse suplimentare și o reorganizare a curriculumului academic pentru a răspunde noilor cerințe legislative.

### Reacții și controverse

Modificările aduse Legii Educației prin OUG 112 au generat deja controverse, în special din cauza lipsei de transparență cu care au fost implementate. Publicarea ordonanței în Monitorul Oficial fără anunțuri prealabile și fără semnătura ministrului Educației a ridicat semne de întrebare cu privire la procesul de adoptare a acestor modificări și la implicarea factorilor decizionali din sistemul educațional.

Unii experți din domeniu și cadre universitare au criticat schimbările operate, susținând că acestea pot crea inechități între studenții doctoranzi, în special în ceea ce privește accesul la burse și resurse financiare. De asemenea, există temeri că noile reglementări ar putea accentua divizarea între cercetarea științifică și cea aplicativă, în detrimentul unei abordări integrate și colaborative.

### Concluzii

Modificările recente aduse Legii Educației subliniază din nou instabilitatea legislativă din acest sector esențial al societății românești. Guvernul a intervenit pentru a ajusta prevederile referitoare la programele de studii doctorale, însă modul în care aceste schimbări au fost adoptate și comunicate ridică întrebări privind transparența și consultarea publică.

În ciuda acestor aspecte, noua Ordonanță de Urgență oferă oportunități pentru diversificarea opțiunilor educaționale în învățământul superior, prin introducerea clară a doctoratului profesional. Totuși, impactul pe termen lung al acestor schimbări va depinde de modul în care ele vor fi implementate la nivel instituțional și de sprijinul oferit studenților pentru a accesa aceste programe în condiții echitabile.

Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a oferit detalii noi și esențiale despre ciclonul Ashley și impactul său potențial asupra României. Schimbările bruște și extreme ale vremii, generate de acest fenomen, vor afecta mare parte din țară, aducând cu sine temperaturi neobișnuit de ridicate, urmate de o scădere dramatică, precum și ploi torențiale și furtuni severe. Această situație meteorologică extremă ar putea duce chiar la emiterea unui cod roșu de furtuni, avertizând asupra pericolelor iminente din unele regiuni.

### **O vreme caldă urmată de o răcire bruscă**

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Elena Mateescu a explicat că România se va confrunta în următoarele zile cu o schimbare drastică a vremii. Începutul de toamnă care părea blând și însorit va fi înlocuit rapid de condiții meteorologice extreme. Pe parcursul zilei de vineri, 27 septembrie, regiunile sudice ale țării vor înregistra temperaturi maxime de până la 34 de grade Celsius, valori neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului. Cu toate acestea, vremea călduroasă nu va dura, iar duminică, 29 septembrie, un val de aer rece va pătrunde în România, aducând o scădere bruscă a temperaturilor.

„De la 34 de grade, practic vom avea o prăbușire a regimului de temperaturi, ajungând la cel mult 15 grade în regiunile intracarpatice și posibil doar 22 de grade în sud-estul țării”, a explicat șefa ANM. Această descreștere a temperaturilor, foarte accentuată și rapidă, este rezultatul interacțiunii dintre masele de aer foarte calde și cele reci, iar această combinație va declanșa fenomene meteorologice extreme.

Această răcire bruscă nu va aduce doar temperaturi mai scăzute, ci și instabilitate atmosferică pronunțată, în special în zonele vestice și nord-vestice ale țării. Instabilitatea atmosferică poate favoriza apariția furtunilor severe, care pot veni la pachet cu cantități mari de precipitații, grindină și vânturi puternice.

### **Ciclonul Ashley și intensificarea instabilității atmosferice**

Ciclonul Ashley, un sistem meteo extrem de activ care își are originea în zona Mediteranei, va juca un rol crucial în instabilitatea atmosferică din România. Conform prognozelor, ciclonul va aduce condiții de vreme severă în vestul și nord-vestul țării, afectând în mod special regiuni precum Banat, Crișana, Maramureș și vestul Transilvaniei. Aceste zone se vor confrunta cu instabilitate atmosferică severă și ploi torențiale, care vor putea cumula cantități mari de apă într-un timp foarte scurt.

Elena Mateescu a subliniat că echipa de la Centrul Național de Prognoză este pregătită să emită avertizări de tip cod galben și portocaliu pentru aceste regiuni, având în vedere că precipitațiile vor atinge 30-40 l/mp, cantități suficient de mari pentru a crea riscul de inundații locale și alte fenomene extreme. În plus, instabilitatea atmosferică va continua să crească, cu cele mai intense fenomene așteptate să aibă loc începând de duminică, 29 septembrie, și până luni, 30 septembrie.

Printre regiunile cele mai expuse furtunilor și ploilor torențiale se numără Oltenia, Muntenia, Carpații Meridionali și Carpații de Curbură. Aici, cantitățile de apă vor fi semnificativ mai mari, depășind local 90 l/mp, ceea ce ridică riscul unor inundații și alunecări de teren în zonele montane.

### **Posibil cod roșu pentru furtuni severe**

Elena Mateescu a subliniat că situația meteorologică va fi monitorizată constant, iar echipele ANM vor actualiza avertizările în funcție de evoluția fenomenelor meteo. Dacă prognozele indică acumulări de peste 100 l/mp într-un interval scurt de timp, autoritățile vor emite cod roșu de furtuni pentru anumite regiuni din sudul și sud-vestul României, în special pentru Oltenia, Muntenia și Carpații Meridionali.

„Vom interveni în funcție de ultimele informații și, dacă va exista o probabilitate foarte mare de a avea astfel de cantități de precipitații, vom emite cod roșu de tip nowcasting sau un cod roșu generalizat”, a declarat șefa ANM. Acest tip de cod roșu este rezervat pentru situațiile în care fenomenele meteo extreme sunt iminente și pun în pericol siguranța populației și a bunurilor.

Codul roșu de furtuni este cel mai grav tip de avertizare emis de ANM și indică riscuri majore de inundații, distrugeri cauzate de vânt puternic și fenomene precum grindina de mari dimensiuni. Autoritățile vor lua măsuri rapide și coordonate pentru a proteja populația din zonele afectate, iar cetățenii sunt sfătuiți să fie vigilenți și să urmeze recomandările emise de instituțiile abilitate.

### **Impactul ciclonului asupra României și măsurile de precauție**

Impactul ciclonului Ashley asupra României ar putea fi semnificativ, în special din punct de vedere al precipitațiilor și al furtunilor violente. Regiunile cele mai expuse riscurilor sunt cele vestice, sud-vestice și zonele montane, însă și alte părți ale țării ar putea resimți efectele ciclonului sub forma unor furtuni izolate sau a vânturilor puternice.

Autoritățile îndeamnă populația să fie pregătită pentru eventualele perturbări cauzate de vremea severă. Persoanele care locuiesc în zone cu risc de inundații sunt sfătuite să verifice sistemele de drenaj și să ia măsuri de protecție pentru bunuri. În cazul emiterii unui cod roșu, cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările inutile și să rămână în siguranță în locuințe până la trecerea pericolului.

Pentru fermieri și agricultori, schimbările bruște de temperatură și precipitațiile abundente pot aduce riscuri suplimentare pentru culturile lor. ANM recomandă fermierilor să monitorizeze prognozele meteo și să își protejeze culturile și echipamentele agricole, dacă este posibil.

### **Concluzie: România se pregătește pentru fenomene meteo extreme**

Ciclonul Ashley va aduce o schimbare bruscă și extremă a vremii în România, cu temperaturi care vor scădea dramatic, însoțite de ploi torențiale și furtuni severe. Regiunile vestice, sud-vestice și montane vor fi cele mai afectate, dar întregul teritoriu al țării ar putea resimți efectele acestui fenomen. Autoritățile meteorologice sunt în alertă și monitorizează constant evoluția ciclonului, fiind pregătite să emită avertizări adecvate pentru a proteja populația.

Cetățenii sunt sfătuiți să fie vigilenți, să urmărească actualizările meteo și să ia măsuri preventive pentru a face față acestor condiții meteorologice extreme, care ar putea schimba dramatic peisajul României în următoarele zile.