Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a anunțat pe 25 septembrie o măsură importantă care va influența semnificativ viața pensionarilor din România, în special a celor cu deficiențe auditive și handicap grav. În cadrul unei conferințe la Palatul Parlamentului, ministrul a dezvăluit un plan menit să introducă un coeficient de solidaritate și puncte de sprijin în noul sistem de pensii, o măsură complementară la actuala legislație privind pensiile. Această inițiativă are ca scop sprijinirea suplimentară a persoanelor care se confruntă cu diverse dizabilități, oferindu-le acces la pensii mai echitabile și la beneficii care să reflecte nevoile lor reale.

### Coeficientul de solidaritate și punctele de sprijin pentru pensionarii cu deficiențe auditive

Simona Bucura-Oprescu a explicat că, deși noua lege a pensiilor se bazează în mare parte pe contributivitate, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura un sprijin adecvat pentru cei din comunitatea persoanelor cu deficiențe auditive, care au muncit, dar care au avut dificultăți în acumularea unor stagii de cotizare complete din cauza dizabilităților. Prin introducerea coeficientului de solidaritate și a punctelor de sprijin, guvernul își propune să echilibreze această inegalitate și să ofere acestor persoane o recunoaștere adecvată pentru efortul depus în câmpul muncii.

„Împreună găsim soluţii, astfel încât, complementar noii legi a pensiilor, ale cărei efecte pentru comunitatea dumneavoastră le cunoaştem cu toţii, să venim cu o soluţie discutată împreună cu reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale reprezentative, inclusiv Asociaţia Naţională a Surzilor (ANSR). Vom introduce un coeficient de solidaritate și puncte de sprijin pentru persoanele din comunitatea dumneavoastră care au muncit și care datorită muncii lor vor dobândi calitatea de pensionar”, a declarat ministrul Muncii.

Această măsură va face parte dintr-un cadru legislativ mai larg care va adresa inegalitățile din sistemul de pensii, asigurând că toți pensionarii care au contribuit la sistem, dar care din motive de sănătate sau dizabilitate nu au putut avea cariere de muncă lungi, vor beneficia de sprijin suplimentar.

### Soluții suplimentare pentru persoanele cu handicap grav

Pe lângă sprijinul oferit persoanelor cu deficiențe auditive, Simona Bucura-Oprescu a subliniat faptul că guvernul a reușit să implementeze soluții importante pentru persoanele cu handicap grav în acest an. Majorările de beneficii, atât prin ajustarea Indicatorului Social de Referință (ISR), cât și printr-o majorare suplimentară de 10% aplicată din iunie, reprezintă un pas înainte pentru aceste categorii vulnerabile.

„Vă mulţumesc pentru faptul că anul acesta am reuşit împreună să găsim soluţii pentru cei încadraţi în handicap grav. Pe lângă majorarea cu Indicatorul Social de Referinţă, din iunie am aplicat şi o majorare suplimentară de 10%, ceea ce este un pas înainte în asigurarea unui sprijin financiar adecvat pentru aceste persoane”, a declarat ministrul.

Toate aceste drepturi urmează să fie incluse în Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Aceasta este o lege esențială care va continua să fie modificată pentru a reflecta realitățile din societate și pentru a oferi un sprijin mai bun persoanelor cu dizabilități.

### Reforma pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități

Un alt punct important din discursul ministrului Muncii a fost anunțul unei reforme mai ample menite să ofere o protecție adecvată pentru persoanele cu nevoi speciale. În cadrul acestei reforme, Sistemul Național Integrat de Management al Dizabilității va avea un rol central în asigurarea drepturilor corecte și în stoparea abuzurilor. Simona Bucura-Oprescu a subliniat că există persoane care beneficiază pe nedrept de ajutoare sociale pentru dizabilități și că noua reformă va corecta această situație.

„Facem în această perioadă o adevărată reformă. Prin Sistemul Naţional Integrat de Management al Dizabilităţii ne dorim ca cei care merită cu adevărat să beneficieze de drepturi superioare. În același timp, cei care folosesc statutul de persoană cu dizabilități pentru a obține avantaje pe nedrept nu vor mai putea face acest lucru”, a afirmat ea.

Această reformă este esențială pentru consolidarea unui sistem echitabil, care să prioritizeze cu adevărat nevoile celor care se confruntă cu dizabilități și să elimine orice formă de abuz. În plus, prin reforma asistenței sociale, guvernul își propune să creeze un cadru solid pentru protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

### O reformă națională în sprijinul celor vulnerabili

Reforma anunțată de Simona Bucura-Oprescu face parte dintr-un efort național mai amplu de a asigura o protecție adecvată persoanelor vulnerabile și de a elimina inegalitățile din sistemul de asistență socială. Noua lege a asistenței sociale, Legea 100/2024, este un pas important în acest sens, oferind o structură solidă pentru a continua îmbunătățirile în domeniul protecției sociale.

„Reformele făcute până acum sunt numeroase, inclusiv noua lege, Legea 100/2024. Intenția noastră este să continuăm aceste reforme, astfel încât cei care au cu adevărat nevoie de protecție să o primească, iar cei care abuzează de sistem să nu mai poată beneficia pe nedrept de sprijinul oferit de stat”, a explicat ministrul.

Noua lege a asistenței sociale va aduce clarificări și îmbunătățiri în ceea ce privește modul în care sunt acordate ajutoarele sociale, asigurându-se că persoanele care au într-adevăr nevoie de sprijin vor beneficia de măsuri eficiente și echitabile.

### Concluzie

Anunțurile făcute de ministrul Simona Bucura-Oprescu la Palatul Parlamentului arată că guvernul român este angajat în crearea unui sistem de protecție socială mai echitabil și mai bine adaptat nevoilor reale ale cetățenilor. Introducerea coeficientului de solidaritate și a punctelor de sprijin pentru pensionarii cu deficiențe auditive reprezintă un pas important spre echitate în sistemul de pensii, în timp ce reformele mai ample din domeniul asistenței sociale și al protecției persoanelor cu handicap au potențialul de a îmbunătăți viața multor români vulnerabili.

Prin aceste măsuri, guvernul își propune să ofere un sprijin mai mare celor care au muncit, dar care, din cauza dizabilităților, nu au putut acumula stagii complete de cotizare. În același timp, reforma va asigura că persoanele care abuzează de sistem nu vor mai putea profita de ajutoarele sociale destinate celor cu nevoi reale.

Grupul francez Lactalis, unul dintre cei mai importanți jucători din industria lactatelor din România, a surprins recent piața locală anunțând închiderea unității de producție din Miercurea Ciuc. Decizia vine ca un șoc, având în vedere că Lactalis deține în portofoliu branduri renumite precum Zuzu, Albalact, Covalact de Țară și LaDorna și este lider de piață în România. Închiderea acestei fabrici, care va lăsa fără locuri de muncă 95 de angajați, ilustrează însă provocările pe care compania le întâmpină, în ciuda succesului aparent.

### Grupul Lactalis închide fabrica din Miercurea Ciuc: Un impact semnificativ

Anunțul închiderii fabricii din Miercurea Ciuc a fost primit cu îngrijorare atât de angajați, cât și de comunitatea locală, având în vedere că această unitate a fost un pilon important al producției Lactalis în România. Deși restructurările în industria alimentară nu sunt un fenomen rar, această mișcare este surprinzătoare, dat fiind statutul dominant al grupului pe piața românească a lactatelor. Închiderea unei astfel de fabrici pune sub semnul întrebării viabilitatea unor operațiuni locale, în special în regiunile mai puțin dezvoltate din punct de vedere industrial.

### Motivele din spatele deciziei de închidere

Deși Lactalis nu a oferit detalii complete privind motivele închiderii fabricii din Miercurea Ciuc, decizia poate fi privită prin prisma unor provocări economice și logistice cu care se confruntă compania. Într-un interviu acordat presei, Onur Barim, directorul general al Grup Lactalis România, a subliniat că, în ciuda închiderii, grupul continuă să își păstreze un angajament puternic față de piața românească, investind constant în operațiunile sale din țară. Barim a declarat că în ultimii cinci ani au fost direcționate peste 60 de milioane de euro către diverse proiecte în România, iar pentru anul în curs sunt planificate investiții de peste 13 milioane de euro. Aceste cifre indică faptul că Lactalis nu se retrage din România, ci încearcă să-și consolideze prezența prin eficientizarea operațiunilor sale.

Unul dintre factorii care au determinat această decizie ar putea fi consolidarea capacităților de producție în alte locații mai strategice și eficiente din punct de vedere al costurilor. Lactalis deține fabrici în Oiejdea (județul Alba), Sfântu Gheorghe (județul Covasna), Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava) și Tunari (județul Ilfov). Aceste locații urmează să beneficieze de resursele relocate după închiderea unității din Miercurea Ciuc, ceea ce sugerează că grupul intenționează să își consolideze și optimizeze producția în centrele unde operațiunile pot fi mai eficiente.

### Impactul asupra angajaților și măsurile de sprijin

Decizia de a închide fabrica din Miercurea Ciuc afectează direct 95 de angajați, care se vor confrunta cu pierderea locurilor de muncă. Pentru mulți dintre aceștia, fabrica reprezenta o sursă stabilă de venit, iar închiderea ei vine ca o lovitură grea. Cu toate acestea, Lactalis a anunțat că angajații afectați vor beneficia de măsuri compensatorii, conform contractului colectiv de muncă. Acest lucru înseamnă că aceștia vor primi pachete de compensații financiare menite să le ofere un sprijin temporar în această perioadă de tranziție.

De asemenea, un aspect important de menționat este faptul că Lactalis va oferi suport angajaților prin programe de reconversie profesională și sprijin pentru găsirea de noi locuri de muncă. Aceste măsuri arată că, deși închiderea fabricii este un pas dificil, compania încearcă să gestioneze situația cu responsabilitate, oferind angajaților oportunități de a se reintegra pe piața muncii.

### Strategia Lactalis: Consolidare și eficiență

Închiderea fabricii din Miercurea Ciuc face parte dintr-o strategie mai amplă a grupului Lactalis de a-și eficientiza operațiunile și de a-și consolida capacitățile de producție în alte locații. Consolidarea producției în fabricile din Oiejdea, Sfântu Gheorghe, Câmpulung Moldovenesc și Tunari ar putea ajuta compania să răspundă mai bine cererii crescânde de produse lactate pe piața locală, în ciuda provocărilor economice cu care se confruntă sectorul alimentar la nivel global.

Lactalis, ca lider al pieței românești de lactate, este nevoit să se adapteze constant la schimbările din mediul de afaceri. Investițiile semnificative pe care le face în fabricile rămase în funcțiune arată o dorință clară de a rămâne competitiv și de a-și întări poziția pe piață. Prin concentrarea resurselor în locații mai eficiente, compania speră să reducă costurile operaționale și să-și crească profitabilitatea pe termen lung.

### Angajamentul Lactalis față de piața românească

În ciuda dificultăților și a deciziei de a închide fabrica din Miercurea Ciuc, Lactalis își reafirmă angajamentul față de România. Cu aproximativ 2.000 de angajați activi la nivel național, compania rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din industria alimentară din țară. De asemenea, brandurile Lactalis – Zuzu, Albalact, Covalact de Țară și LaDorna – continuă să fie printre cele mai iubite și consumate produse lactate din România, având o prezență puternică pe rafturile supermarketurilor și în obiceiurile alimentare ale românilor.

Onur Barim, directorul general al Lactalis România, a subliniat că strategia grupului este de a continua să investească în piața românească și de a aduce inovații care să răspundă nevoilor consumatorilor. De asemenea, acesta a menționat că Lactalis este dedicat să susțină dezvoltarea durabilă a sectorului agricol din România, colaborând strâns cu fermierii locali și promovând practici agricole sustenabile.

### Concluzie

Decizia grupului Lactalis de a închide fabrica din Miercurea Ciuc reflectă o serie de provocări cu care se confruntă sectorul alimentar în prezent. În ciuda faptului că este lider pe piața românească a lactatelor, compania este nevoită să facă ajustări pentru a se menține competitivă și pentru a răspunde cerințelor economice actuale. Închiderea acestei unități de producție nu înseamnă însă că Lactalis se retrage de pe piața din România. Dimpotrivă, compania continuă să investească semnificativ în celelalte fabrici și își consolidează prezența pe piața locală.

Angajații afectați vor beneficia de măsuri compensatorii și sprijin pentru reintegrarea pe piața muncii, iar Lactalis rămâne dedicat susținerii economiei locale și dezvoltării sustenabile a industriei lactatelor în România. Prin concentrarea resurselor și a investițiilor în fabricile strategice, grupul Lactalis speră să își îmbunătățească performanțele și să continue să fie un jucător important pe piața românească, oferindu-le consumatorilor produse de calitate.