Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, în data de 25 septembrie 2024, avertizări de vreme severă pentru județul Sălaj, unde mai multe localități se află sub incidența Codului Portocaliu și Codului Galben de averse torențiale, grindină și intensificări ale vântului. Această perioadă de instabilitate atmosferică pune în pericol siguranța cetățenilor, bunurile acestora și culturile agricole, motiv pentru care autoritățile au transmis recomandări de prudență maximă pentru a evita tragedii sau pagube majore.

### Cod Portocaliu de furtuni severe în Sălaj: O atenționare de maximă urgență

Potrivit ANM, începând cu ora 19:55 și până la ora 20:30, mai multe localități din județul Sălaj sunt afectate de un Cod Portocaliu de vreme severă. Localitățile vizate de acest cod sunt Zalău, Bălan, Surduc, Hida, Creaca, Horoatu Crasnei, Românași, Meseșenii de Jos, Buciumi, Agrij și Treznea.

În aceste zone, sunt așteptate averse torențiale cu acumulări de apă care vor varia între 25 și 40 l/mp. Pe lângă cantitățile mari de precipitații, fenomenele meteorologice extreme includ frecvente descărcări electrice, vânt puternic și căderi de grindină de dimensiuni mici și medii. În astfel de situații, grindina poate provoca daune semnificative, în special culturilor agricole care se află în plin sezon de recoltare, dar și vehiculelor parcate în spații neprotejate.

Grindina și vântul violent pot, de asemenea, să afecteze structurile ușoare, precum acoperișurile nefixate corespunzător, ferestrele sau panourile publicitare. Din acest motiv, cetățenii din zonele afectate sunt sfătuiți să evite orice deplasare neesențială în timpul intervalului de avertizare și să se adăpostească în locuri sigure, de preferință în interiorul locuințelor.

### Cod Galben de furtuni în alte zone din județul Sălaj

Pe lângă Codul Portocaliu, ANM a emis și un Cod Galben de vreme severă, valabil în alte localități din județul Sălaj, între orele 19:15 și 20:15. Localitățile afectate de acest Cod Galben sunt Zalău, Crasna, Hereclean, Sâg, Valcău de Jos, Bănișor, Cizer, Vârșolț, Mirșid și Crișeni.

Deși intensitatea fenomenelor meteorologice este mai redusă în zonele vizate de Codul Galben, acestea nu sunt lipsite de riscuri. În aceste localități, se așteaptă averse torențiale care vor cumula între 15 și 25 l/mp, însoțite de frecvente descărcări electrice și căderi de grindină de dimensiuni mici. Vântul va avea intensificări moderate, însă poate provoca pagube în cazul în care obiectele din curți sau balcoane nu sunt securizate corespunzător.

Chiar dacă avertizarea de Cod Galben indică un pericol mai mic față de Codul Portocaliu, autoritățile insistă asupra importanței măsurilor de precauție. Cetățenii din aceste zone sunt sfătuiți să evite activitățile în aer liber, să își protejeze bunurile și să urmărească evoluția condițiilor meteo.

### Măsurile de siguranță recomandate de autorități

În contextul acestor avertizări meteorologice, autoritățile locale și ANM au emis o serie de recomandări pentru populația din județul Sălaj și din zonele afectate de vremea severă. Prioritatea este siguranța cetățenilor, motiv pentru care se insistă pe evitarea deplasărilor în timpul furtunilor. În cazurile în care este absolut necesară deplasarea, se recomandă folosirea autovehiculelor, însă cu precauție sporită, întrucât vizibilitatea poate fi redusă, iar drumurile pot deveni alunecoase din cauza ploilor torențiale.

În plus, ANM sfătuiește populația să se adăpostească în locuințe sau alte clădiri rezistente și să evite spațiile deschise sau expuse, precum câmpurile, parcurile sau străzile largi. Adăpostirea sub copaci, de asemenea, trebuie evitată, din cauza riscului de descărcări electrice. În cazul furtunilor puternice, echipamentele electronice și electrocasnicele ar trebui deconectate pentru a preveni posibilele avarii provocate de scurtcircuitele generate de fulgere.

Un alt aspect important al măsurilor de siguranță este protecția bunurilor. Cetățenii sunt sfătuiți să își securizeze obiectele din curți și balcoane, pentru a preveni ca acestea să fie luate de vânt. Mașinile ar trebui parcate în garaje sau alte spații acoperite pentru a evita deteriorările provocate de grindină. O atenție sporită trebuie acordată acoperișurilor, ferestrelor și altor elemente ale clădirilor care pot fi afectate de vântul puternic.

În cazul în care locuitorii din zonele afectate observă probleme precum acumulări mari de apă pe drumuri, alunecări de teren sau deteriorări ale infrastructurii, aceștia sunt încurajați să contacteze autoritățile locale pentru a raporta situația. De asemenea, este recomandat să se evite încercările de a traversa zonele inundate sau de a trece prin râurile care prezintă un risc crescut de viitură.

### Impactul asupra agriculturii și altor sectoare economice

Un alt sector grav afectat de aceste fenomene meteorologice este agricultura. În plin sezon de recoltare, grindina și ploile torențiale pot provoca distrugeri masive ale culturilor, în special la cereale, legume și pomi fructiferi. Pe lângă pierderile directe de producție, agricultorii se confruntă și cu dificultăți în accesul la terenuri din cauza noroiului și a inundațiilor, ceea ce îngreunează lucrările agricole necesare pentru salvarea recoltelor rămase.

Asociațiile de agricultori au solicitat deja Guvernului intervenții rapide pentru compensarea pagubelor și sprijinirea fermierilor afectați. Pe termen lung, se discută despre necesitatea unor măsuri de adaptare la schimbările climatice, cum ar fi investițiile în infrastructura de irigații și protecția culturilor împotriva grindinei, prin instalarea de plase anti-grindină.

De asemenea, vremea severă afectează și alte sectoare economice, precum transportul și construcțiile. Drumurile deteriorate de viituri și ploile torențiale pot duce la întârzieri semnificative în livrarea bunurilor și materialelor de construcții, iar lucrările de infrastructură pot fi amânate sau chiar suspendate temporar din cauza condițiilor nefavorabile.

### Concluzii

Fenomenele meteorologice extreme din județul Sălaj și din alte regiuni ale României subliniază vulnerabilitatea comunităților în fața schimbărilor climatice și a vremii severe. În aceste momente de criză, măsurile de precauție, cooperarea dintre cetățeni și autorități și respectarea recomandărilor ANM sunt esențiale pentru protejarea vieților și bunurilor.

România se confruntă tot mai des cu episoade de vreme severă, iar aceste fenomene ne arată necesitatea unor măsuri pe termen lung pentru a face față provocărilor climatice viitoare. Investițiile în infrastructura de protecție, dezvoltarea unor sisteme de alertare eficientă și educarea populației în privința măsurilor de siguranță sunt esențiale pentru a reduce impactul dezastrelor naturale în viitor.

Prin eforturi comune, România poate răspunde mai eficient acestor provocări, protejând viețile oamenilor și minimizând pagubele cauzate de vremea severă.

În ultimele decenii, odată cu globalizarea și accesul facil la produse alimentare din toate colțurile lumii, dieta noastră s-a schimbat semnificativ. Astăzi, putem consuma fructe exotice din Asia, legume din America sau pește adus din cele mai îndepărtate oceane. Însă, în urmă cu un secol, alimentația românilor era mult mai simplă și locală, bazată în mare parte pe produsele cultivate sau obținute în gospodăria proprie.

În lucrarea sa din 1895, intitulată „Igiena țăranului român”, doctorul Gheorghe Crăiniceanu explorează în detaliu alimentația românilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această lucrare oferă o perspectivă fascinantă asupra modului de viață al țăranilor români și a obiceiurilor alimentare care i-au menținut într-o formă fizică bună, în contrast cu rata obezității în creștere din zilele noastre.

### Dieta țăranilor români acum 100 de ani: Simplitate și restricții

Țăranii români din acea perioadă trăiau într-o sărăcie generalizată. Majoritatea hranei lor era simplă, de bază, și provenea din ceea ce puteau cultiva sau obține din animale. De multe ori, aceștia păstrau pentru uzul personal alimentele de calitate inferioară, în timp ce produsele mai bune, cum ar fi laptele, ouăle și carnea, erau vândute la târguri pentru a obține venituri. În mod paradoxal, acest mod de viață frugal a contribuit la menținerea unei greutăți sănătoase și la o stare generală de sănătate bună.

Una dintre diferențele notabile față de dieta modernă era lipsa alimentelor procesate. În acea perioadă, nu existau aditivi alimentari, grăsimi artificiale sau îndulcitori rafinați, care astăzi sunt prezente în aproape toate produsele de pe rafturile magazinelor. Totul era gătit acasă și consumat rapid, în general în aceeași zi sau în următoarele două zile.

### Mămăliga, alimentul de bază

Un aliment central în dieta țăranilor români era mămăliga. Mămăliga era preferată în locul pâinii, deoarece era mai ușor de preparat și, în același timp, mult mai accesibilă din punct de vedere financiar. Pâinea de grâu era considerată un lux, fiind rezervată pentru ocazii speciale, cum ar fi sărbătorile sau mesele de duminică.

Mămăliga era adesea consumată de trei ori pe zi, alături de alimente simple precum brânza, laptele sau legumele de sezon. Aceasta oferea o sursă constantă de energie, dar nu contribuia la supraponderalitate, datorită conținutului său scăzut de calorii și grăsimi. Dieta țărănească era completată de produse din grădină, precum știrul, frunzele de sfeclă, hrișca, meiul sau bobul, alimente care astăzi sunt mai puțin populare.

### Lipsa obezității: Mișcarea și munca fizică intensă

Un alt factor important care contribuia la menținerea sănătății și a greutății în limite normale era activitatea fizică intensă. Țăranii români petreceau ore întregi lucrând pe câmp, ceea ce le impunea un nivel de efort fizic ridicat. În această perioadă, obezitatea era practic necunoscută, atât în rândul oamenilor, cât și al animalelor domestice, deoarece consumul de alimente era limitat, iar caloriile erau rapid arse prin muncă.

Alimentația simplă, combinată cu activitatea fizică constantă, a contribuit la o stare de sănătate generală bună a țăranilor. Deși nu aveau acces la o varietate largă de alimente, modul lor de viață le asigura un echilibru între consumul caloric și efortul fizic.

### Postul și efectele sale asupra sănătății

Postul ocupa un loc important în viața țăranilor români, fiind respectat cu strictețe de-a lungul anului. În acea perioadă, majoritatea populației rurale ținea posturile religioase, iar cel mai lung și riguros dintre acestea era Postul Mare, care preceda Paștele. În timpul postului, țăranul român renunța la carne, lactate și ouă, bazându-se pe legume, cereale și fructe uscate.

Cu toate că postul aducea o reducere semnificativă a cantității de hrană, medicii vremii observau și efectele negative ale acestuia asupra sănătății. Dr. Gheorghe Crăiniceanu menționa în lucrarea sa că perioadele lungi de post contribuiau la apariția malnutriției în rândul populației rurale. Deși postul aducea o scădere în greutate și un regim alimentar mai moderat, acesta putea duce, în cazurile extreme, la carențe nutriționale, care afectau starea generală de sănătate.

### Alimentația sărbătorească

În ciuda restricțiilor zilnice și a posturilor, mesele festive din perioada sărbătorilor erau o adevărată desfătare pentru țărani. În aceste momente, alimentele mai scumpe, precum carnea de porc, brânza sau prăjiturile, erau consumate cu bucurie. Printre preparatele cele mai apreciate se numărau găina umplută, sarmalele, cârnații sau cozonacii.

Aceste mese bogate erau însă rare, fiind rezervate doar pentru ocazii speciale. Datorită muncii intense din restul anului și a dietei frugale, aceste episoade alimentare nu contribuiau la problemele de greutate, ci erau văzute mai degrabă ca o răsplată pentru eforturile depuse de-a lungul anului.

### O lecție din trecut: Simplitatea și moderația

Stilul de viață al țăranilor români din urmă cu 100 de ani ne oferă o lecție importantă despre simplitate și moderație. Într-o eră în care obezitatea și bolile legate de alimentația excesivă sunt în creștere, dieta tradițională a strămoșilor noștri poate fi o sursă de inspirație. Deși săracă în alimente rafinate și produse de lux, alimentația țăranilor era bogată în produse naturale, fără aditivi, iar activitatea fizică intensă contribuia la un stil de viață sănătos.

În zilele noastre, avem la dispoziție o gamă largă de alimente și produse alimentare procesate, dar multe dintre acestea vin la pachet cu probleme de sănătate. Întoarcerea la o alimentație mai simplă, bazată pe produse naturale și locale, ar putea fi cheia pentru menținerea unei greutăți sănătoase și a unei vieți mai echilibrate.

Stilul de viață al strămoșilor noștri ne amintește că simplitatea, moderația și mișcarea fizică zilnică pot fi elementele esențiale ale unui trai sănătos și echilibrat. Astfel, putem învăța de la ei că obiceiurile alimentare sănătoase nu se bazează pe restricții drastice, ci pe o rutină zilnică bine echilibrată.