Cel mai mare oraș din România nu e Bucureștiul: A primit statutul de ‘oraș’ abia în 2004

Deși mulți români ar presupune că Bucureștiul, fiind capitala și cel mai populat oraș din țară, deține supremația în toate aspectele, realitatea este diferită când vine vorba de întinderea teritorială. Bucureștiul este cel mai mare oraș din România din punct de vedere al populației, dar nu și al suprafeței. Surprinzător pentru majoritatea oamenilor, cel mai mare oraș din România, din punct de vedere al suprafeței, nu este nici Bucureștiul, nici alte orașe importante precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, ci un oraș mai puțin cunoscut din nordul țării: **Broșteni**, situat în județul Suceava.

### Broșteni, orașul cu cea mai mare suprafață din România

Broșteni, situat în inima Munților Stânișoarei, este un oraș care s-a remarcat nu prin dezvoltarea economică sau numărul mare de locuitori, ci prin întinderea sa teritorială. Cu o suprafață impresionantă de **594,66 kilometri pătrați**, Broșteni a fost declarat oficial oraș în 2004, în baza Legii 83/2004, un statut care a venit ca o recunoaștere a dezvoltării administrative și economice a zonei. În ciuda acestui statut urban recent, orașul Broșteni rămâne necunoscut pentru majoritatea românilor, iar întinderea sa vastă este adesea trecută cu vederea.

Orașul este format din mai multe localități care s-au contopit sub acest statut urban, printre care **Holda**, **Frasin**, **Cotârgași** și **Neagra**. Aceste sate, grupate împreună, contribuie la suprafața extinsă a orașului. Cu toate acestea, în ceea ce privește populația, **Broșteni** nu impresionează la fel de mult, având doar **6.795 de locuitori** conform ultimului recensământ. Contrastul dintre dimensiunea sa vastă și numărul relativ mic de locuitori este unul dintre aspectele care fac Broșteni un oraș atipic în peisajul urban românesc.

Din punct de vedere geografic, Broșteni se întinde pe dealuri, văi și munți, ceea ce explică în mare parte suprafața sa întinsă. În comparație, orașe mari și bine cunoscute din România, precum Cluj-Napoca, au o suprafață mult mai mică, în jur de **179,5 kilometri pătrați**, dar cu o populație de peste 286.000 de locuitori.

### Broșteni în clasamentul național al orașelor ca suprafață

Broșteni nu este singurul oraș mai puțin cunoscut care se evidențiază prin dimensiunea sa teritorială. Pe locul doi în acest clasament se află **Vișeul de Sus**, un alt oraș dintr-o zonă montană, situat în județul Maramureș. Acesta acoperă o suprafață de **443,06 kilometri pătrați**, fiind al doilea cel mai mare oraș ca întindere din România. Vișeul de Sus este cunoscut în special pentru tradițiile locale și pentru faimosul tren Mocănița, dar întinderea sa teritorială îl face remarcabil și în acest clasament urban.

Locul trei în clasamentul celor mai mari orașe ca suprafață este ocupat de **Săcele**, un oraș din județul Brașov, cu o întindere de **320 de kilometri pătrați**. Situat la poalele Munților Piatra Mare, Săcele are un avantaj geografic care îi conferă această suprafață extinsă, fiind, totodată, o zonă turistică atractivă datorită peisajelor sale montane și a activităților de agrement.

### Orașe mari, dar puțin cunoscute

În ciuda dimensiunii impresionante, Broșteni și Vișeul de Sus nu sunt orașe foarte cunoscute pe scena urbană a României. Alte orașe cu întinderi considerabile, dar mai puțin celebre, sunt **Petrila** din județul Hunedoara, cu o suprafață de **308,68 kilometri pătrați**, și **Tismana** din județul Gorj, care se întinde pe **307,79 kilometri pătrați**. **Cisnădie**, din județul Sibiu, închide acest top al orașelor mari ca suprafață cu o întindere de **277,13 kilometri pătrați**.

Această listă de orașe mai puțin cunoscute ne arată că, deși nu toate localitățile sunt centre economice sau culturale de renume, multe dintre ele se remarcă prin teritoriul vast pe care îl administrează. În general, aceste orașe sunt situate în zone montane sau de deal, unde terenul accidentat și împărțirea administrativă contribuie la creșterea suprafeței.

### Orașele mici ale României

În contrast cu aceste întinderi mari, România are și orașe extrem de mici ca suprafață. **Plopeni**, **Darabani** și **Abrud** sunt câteva exemple de orașe a căror suprafață nu depășește **5 kilometri pătrați**. Aceste localități sunt complet opuse orașelor precum Broșteni sau Vișeul de Sus, dovedind diversitatea geografică și administrativă a țării noastre. Deși mici în dimensiuni, aceste orașe au un rol important în regiunea lor, fie din punct de vedere istoric, fie economic.

### Bucureștiul și celelalte mari orașe din România

În timp ce Broșteni este cel mai mare oraș din România din punct de vedere al suprafeței, Bucureștiul rămâne lider incontestabil când vine vorba de populație. Capitala României găzduiește **aproximativ 1,9 milioane de locuitori**, conform recensământului din 2019. De asemenea, este și cel mai important centru economic, cultural și politic al țării, ceea ce îl face să fie cel mai cunoscut oraș la nivel internațional.

După București, alte orașe cu o populație mare sunt **Cluj-Napoca**, cu peste **286.000 de locuitori**, și **Timișoara**, care numără peste **319.000 de rezidenți**. Aceste orașe, deși nu dețin recorduri în ceea ce privește întinderea teritorială, joacă un rol esențial în viața economică și socială a României.

### România – o țară a contrastelor urbane

Contrastul dintre orașele mari ca suprafață și cele mari ca populație demonstrează diversitatea peisajului urban din România. În timp ce orașe precum **Broșteni** și **Vișeul de Sus** se evidențiază prin întinderea lor, capitalele economice și culturale precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara își mențin importanța datorită densității mari de locuitori și a activităților economice.

Peisajul urban românesc este unul complex, cu localități mari, dar puțin populate, și orașe mici, dar dens locuite. Această diversitate face din România o țară unică în Europa, unde istoria, geografia și dezvoltarea urbană se îmbină într-un mod inedit.

Astfel, în timp ce cele mai cunoscute orașe din România sunt cele cu o densitate mare de populație, **întinderea geografică** a unor localități mai puțin celebre, precum Broșteni, ne arată că România ascunde multe surprize și contraste care merită explorate și înțelese.

Leave a Comment

Adevăratul motiv pentru care Aurelian Temișan nu vrea să fie nașul de cununie al Andreei Bălan și al lui…

Aurelian Temișan a explicat de ce nu ar accepta să fie nașul de cununie al Andreei Bălan și Victor Cornea, în cazul în care aceștia ar decide să se căsătorească.

Andreea Bălan este una dintre cele mai populare artiste din România, cunoscută atât pentru cariera sa impresionantă, cât și pentru viața sa personală, care include două fiice și o relație fericită cu Victor Cornea. De curând, Aurelian Temișan a vorbit despre relația sa cu Andreea și despre motivul pentru care nu ar dori să își asume rolul de naș în cazul unei eventuale căsătorii.

Temișan și Andreea au o prietenie solidă, dar artistul a explicat că a devenit deja părinte spiritual pentru fiica Andreei, Clara, și vrea ca legătura lor să rămână la acest nivel.

„Aurelian Temișan: I-am spus: „Pentru că țin atât de mult la tine, nu voi face acest pas. Am fost deja naș la Clara, și cred că asta este suficient pentru a întări relația noastră.”, a explicat el.

Cu toate acestea, prietenia dintre cei doi rămâne puternică, iar decizia nu afectează relația lor.

De asemenea, Temișan a vorbit despre decizia Andreei de a renunța la rolul de jurat într-un show TV, menționând că este de acord cu această schimbare și că este convins că vor urma noi oportunități pentru ea.

Leave a Comment