România a pierdut peste un milion de locuitori de la ultimul recensământ, ceea ce reprezintă o scădere de peste 5% din populația totală, conform datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această diminuare a populației rezidente, care acum se situează la puțin peste 19,53 milioane de persoane în 2022, a avut un impact și asupra numărului de credincioși din țară.
Din totalul populației, doar 16 milioane de oameni și-au declarat religia în cadrul recensământului. Distribuția religioasă arată că 85,3% dintre cetățeni sunt de religie ortodoxă, 4,5% sunt romano-catolici, 3,0% aparțin religiei reformate și 2,5% sunt penticostali.
Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat în rândul ortodocșilor. De la peste 16,3 milioane în 2011, numărul persoanelor care s-au declarat ortodoxe a scăzut sub 14 milioane în 2022, ceea ce înseamnă o reducere de 2,3 milioane de persoane în doar un deceniu. Această tendință reflectă atât migrarea populației, cât și o schimbare în atitudinea față de religie în rândul rezidenților.
Numărul romano-catolicilor din România a scăzut și el semnificativ, de la peste 870.000 în 2011 la aproximativ 741.000 în 2022. De asemenea, numărul persoanelor de religie reformată a scăzut cu peste 100.000 în ultimii 10 ani, de la 600.932 în 2011 la 495.380 în 2022. Aceste date indică o diminuare generalizată a aderenței la tradițiile religioase istorice ale României.
În ciuda acestei tendințe generale de scădere, există o excepție notabilă: religia penticostală, care a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de adepți. În 2022, numărul penticostalilor a crescut cu 42.000 față de recensământul anterior, ajungând la peste 404.000. Această creștere reflectă o tendință de schimbare în peisajul religios din România, unde penticostalii, majoritatea fiind români (aproape 296.000) și romi (aproape 96.000), câștigă popularitate.
Un alt aspect interesant al recensământului din 2022 este creșterea numărului de persoane care nu se identifică cu nicio religie tradițională sau care se declară atei. Astfel, 57.000 de persoane s-au declarat atei, iar 71.000 au afirmat că nu au nicio religie, în timp ce 25.000 de rezidenți s-au identificat ca agnostici. Comparativ cu datele din 2011, numărul ateilor a crescut semnificativ, de la 20.000 la 57.000, iar cel al persoanelor fără religie de la aproape 19.000 la 71.000. Această evoluție poate reflecta o schimbare în modul în care românii percep religia și spiritualitatea, indicând o creștere a secularizării și o diversificare a convingerilor personale.
Această reducere generalizată a numărului de credincioși poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv migrației externe, scăderii natalității și schimbării atitudinilor față de religie. Fenomenul migrației a dus la o pierdere semnificativă a populației active și a celor tineri, care sunt mai predispuși să se îndepărteze de tradițiile religioase ale familiilor lor. În același timp, scăderea natalității reduce numărul total de rezidenți, inclusiv al celor care ar putea fi crescuți în credințele religioase tradiționale.
Declinul aderenței la religiile tradiționale poate fi, de asemenea, un semn al schimbărilor culturale și sociale care au loc în România. Pe măsură ce societatea devine mai conectată la tendințele globale și mai influențată de valorile moderne, cum ar fi individualismul și scepticismul față de instituțiile tradiționale, tot mai mulți oameni aleg să se distanțeze de practicile religioase organizate. Aceasta poate fi, de asemenea, o reflectare a neîncrederii crescânde în biserici și a dorinței de a explora spiritualitatea în moduri mai personale și mai autonome.
Creșterea numărului de penticostali este o altă manifestare interesantă a acestor schimbări. Cu o creștere de 42.000 de adepți în ultimul deceniu, penticostalii par să ofere o alternativă religioasă care rezonează cu un număr tot mai mare de români și romi. Această creștere poate fi explicată prin atracția pe care o exercită comunitățile mai mici și mai apropiate, accentul pe experiențe spirituale intense și directe și o organizare mai puțin ierarhică în comparație cu religiile tradiționale.
De asemenea, creșterea numărului de persoane care se identifică drept atei, fără religie sau agnostici indică o evoluție a peisajului religios în România către o societate mai pluralistă și mai diversificată din punct de vedere al convingerilor spirituale. Aceasta poate avea implicații pe termen lung pentru modul în care sunt percepute religia și spiritualitatea în țară, deschizând calea pentru o acceptare mai largă a diversității de opinii și credințe.
În concluzie, datele recensământului din 2022 reflectă o schimbare semnificativă în structura populației și în peisajul religios din România. Scăderea generalizată a numărului de credincioși tradiționali și creșterea celor care aleg alte forme de credință sau resping religia în totalitate sugerează o societate în transformare, în care valorile și convingerile se diversifică rapid. Aceste tendințe evidențiază importanța adaptării instituțiilor religioase și a comunităților la noile realități și nevoile spirituale ale oamenilor, pe măsură ce România continuă să evolueze într-un context globalizat și dinamic.